Parlamentul încă nu a găsit soluții pentru a spori nivelul de executare a recomandărilor Curții de Conturi

Tipărește
Masă rotundă, 22 iunie 2017 Masă rotundă, 22 iunie 2017
Data publicării: Joi, 22 Iunie 2017
Accesări: 968

Astăzi, 22 iunie, Centrul Analitic Independent Expert-Grup prezintă în cadrul unui eveniment public modul în care au fost executate recomandările Curții de Conturi în anul 2016. Nivelul de implementare al acestora rămâne a fi extrem de scăzut. Printre cauzele care determină nivelului jos de implementare al recomandărilor Curții de Conturi se numără lipsa unui control parlamentar adecvat, responsabilitatea și implicarea insuficientă a instituțiilor ierarhic superioare, Guvernului, lipsa și calificarea joasă a personalului, dar și autoritatea joasă a Curții de Conturi.

În perioada anilor 2015 și 2016 Curtea de Conturi a înaintat instituțiilor vizate aproximativ 1446 de recomandări, al căror termen de executare a expirat la data de 1 iunie 2017. Calitatea acestora este una bună, iar îndeplinirea lor ar duce la îmbunătățirea considerabilă a managementului public și a eficienței utilizării banilor publici. Aceasta este concluzia economistei Expert-Grup, Tatiana Savva, care vine cu o completare a imaginii oferite de rapoartele anuale ale Curții de Conturi.

Potrivit autoarei, doar 36.4% din totalul recomandărilor sunt executate. Recomandările operaționale au înregistrat cel mai înalt grad de executare, de peste 68%, în creștere cu peste 18% față de anii trecuți. Complexitatea subiectelor abordate de către instituția de audit a dus la creșterea numărului de recomandări de modificare a cadrului legal (20% din totalul recomandărilor). Acest tip de recomandări au avut cel mai scăzut nivel de implementare (35%), iar prelungirea termenului de executare, până la 18 luni, nu a dus la schimbări majore.

În ceea ce privește nivelul de executare al recomandărilor Curții de Conturi pe instituții, experta constată că Autoritățile Publice Centrale și cele Locale, înregistrează performanțe similare. Aproape 50% din autorități, răspund în termen și oferă răspunsuri de calitate. În același timp, doar 20% din soluțiile oferite de autorități oferă schimbări reale pentru un sector public performant.

Autoarea studiului consideră că Parlamentul, în persoana unei comisii trebuie să analizeze cele mai importante rapoarte ale Curții de Conturi și prezinte rezultatele în plenul Parlamentului pentru aprobarea măsurilor privind implementarea recomandărilor. La fel, este important să fie instituită practica prin care Guvernul va prezinte în Parlament un Raport anual privind măsurile implementate de instituțiile Administrației Publice Centrale în executarea recomandărilor Curții de Conturi, simultan cu prezentarea unui raport similar din partea Curții de Conturi.

Actualizare: La masa rotundă au participat reprezentații Curții de Conturi și reprezentanți ai instituțiilor administrației publice centrale, printre care Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Serviciul Vamal, Casa Națională de Asigurări în Medicină.

La eveniment au avut intervenții și membrii Curții de Conturi, Petru Rotaru și Andrei Munteanu. În discursul „Mecanisme și tehnici de responsabilizare a entităților auditate privind implementarea recomandărilor Curții de Conturi”, Petru Rotaru a descris eforturile pe care le-a depus Curtea de Conturi pentru crearea condițiilor pentru o mai bună executare a recomandărilor de către autorități. Primul mecanism prevede efectuarea auditului de follow-up, prin care se investighează cum s-au executat recomandările înaintate în rapoartele anterioare. La fel, pentru o mai bună executare a recomandărilor Curții de Conturi, acestea sunt discutate cu autoritățile auditate, la etapa de elaborare a raportului, precum și la finalizarea acestuia. Această practică are drept scop atingerea celui mai bun rezultat posibil în executarea recomandărilor înaintate. Al treilea mecanism prevede sancționarea contravențională a persoanelor responsabile de executarea recomandărilor Curții de Conturi, care este aplicat în cazuri extreme, atunci când instituțiile auditate ignoră vădit colaborarea cu Curtea de Conturi.

Alte instituții care au avut intervenții au fost Ministerul Finanțelor, Casa Națională de Asigurări Sociale, Casa Națională de Asigurări în Medicină. Acestea au menționat dificultățile pe care le întâlnesc la etapa de executare a recomandărilor Curții de Conturi. De asemenea, în cadrul mesei rotunde a fost menționat rolul Parlamentului și Guvernului în executarea recomandărilor Curții de Conturi.

Citește raportul


 

soros logo

 

Acest studiu a fost elaborat de Expert-Grup în cadrul proiectului „Procesul bugetar în Republica Moldova: Monitorizarea transparenței și promovarea controlului public”, implementat cu suportul financiar al Fundației Soros-Moldova, Programul Bună Guvernare. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundaţiei Soros-Moldova sau al partenerilor acesteia.

 

 

 

Tipărește

Implicare

semnaleaza-drumuri

baner-mini--aplicatia-reforma

baner-scoala-mea-expert-grup

calculator-baner