Economia regiunii transnistrene la răscruce?

Tipărește
Foto: Robert Harding Picture Library Ltd / Alamy Foto: Robert Harding Picture Library Ltd / Alamy
Data publicării: Joi, 10 Decembrie 2015
Accesări: 4666

„Economia regiunii transnistrene la răscruce?” este titlul generic al celei de-a treia ediție a Revistei Economice Regional: regiunea transnistreană, care analizează evoluția economiei regiunii din stânga Nistru, explică principalele tendințe macroeconomice și sectoriale conturate în regiune în 2015 și oferă o prognoză a principalilor indicatori economici pentru 2016. 

Mesaje-cheie ale acestei ediții

  • Regiunea transnistreană se confruntă cu o criză economică fără precedent. Pentru anul curent, PIB-ul regiunii ar putea să se contracte cu circa 10-12%, din cauza unui cumul de factori externi și interni negativi. Conjunctura nefavorabilă pe piețele externe (instabilitatea în Ucraina, recesiunea economică în Rusia și pe malul drept al Republicii Moldova, scăderea cererii în UE, devalorizarea monedelor naționale în țările din regiune) au determinat o scădere a cererii pentru exporturile regiunii cu aproape un sfert. Aceasta s-a reflectat într-un nivel mai redus al producției industriale, care în primele 9 luni ale anului curent a înregistrat o scădere de circa 10%.
  • Criza economică riscă să se transforme într-o criză socială de proporții. Veniturile populației au scăzut cu circa 30%, fiind cauzate de absolut toate sursele de venit (remiteri, salarii, venituri din activitatea de întreprinzător, transferuri sociale și pensii). În general, nivelul veniturilor estimat pentru anul 2015 este, în termeni reali, mai mic decât cel din 2007. Drept rezultat, consumul final a scăzut, însă cu un ritm mai lent decât veniturile, cu circa 21-22%. Acest decalaj între ajustarea veniturilor curente și cea a cheltuielilor de consum arată că populația cheltuiește intens economiile acumulate anterior, fapt ce ar putea determina scăderea mai rapidă a consumului în viitorul apropiat dacă situația economică nu se va redresa.
  • Riscurile sociale sunt agravate de problemele de pe piața muncii, precum și de constrângerile bugetare. A scăzut capacitatea economiei de a genera locuri de muncă noi, unele locuri de muncă se închid, iar la cele rămase au scăzut salariile. Mai mult decât atât, au crescut de aproape 4,5 ori restanțele salariale, atât în sectorul public, cât și în cel privat. Pe fondul dificultăților economice, au fost reduse cheltuielile bugetare și s-a majorat datoria publică. În contextul unui deficit bugetar în creștere, precum și a unui spațiu fiscal îngust (cauzat de restrângerea activității economice și de creșterea economiei informale), autoritățile au un spațiu de manevră foarte limitat, care ar putea impune continuarea măsurilor de austeritatea bugetară.
  • Regiunea transnistreană s-a dovedit a fi total nepregătită pentru un asemenea șoc economic și social. În particular, sistemul de finanțe publice era deja foarte dezechilibrat până la criză (deficit bugetar și datorie publică înalte), situația fiind agravată de un sistem fiscal ineficient (lipsa TVA și focusarea preponderentă pe impozitarea directă a întreprinderilor), precum și de acutizarea crizei demografice și, respectiv, a sistemului de pensii (în 2015, numărul de pensionari a depășit numărul persoanelor ocupate).
  • Pe fondul constrângerilor bugetare, administrația regională a sporit presiunile asupra sectorului privat. Astfel, au fost acumulate arierate mari la achitarea contractelor publice și au fost transpuse o parte din cheltuielile publice pe umerii întreprinderilor din sectorul privat. Un exemplu grăitor este deschiderea de către Uzina Metalurgică Moldovenească (or. Râbnița) a unei rețele de magazine sociale. Un alt exemplu este finanțarea de către marii producători agricoli a investițiilor pentru dezvoltarea comunitară și socială (reparații case de cultură, muzee, proiecte de gazificare, reabilitarea clădirilor administrative). Aceste practici, cel mai probabil, vor continua, fapt ce ar putea șubrezi și mai mult situația financiar-economică a întreprinderilor din regiune.
  • Pentru următorii 2-3 ani se conturează cel puțin trei riscuri economice majore: (i) diminuarea și mai rapidă a exporturilor; (ii) reducerea și mai rapidă a consumului; și (iii) creșterea puternică a nivelului inflației și sărăciei.
    • Diminuarea și mai rapidă a exporturilor ar putea fi determinată de renunțarea de către autoritățile de la Tiraspol în a implementa prevederile Acordului de Asociere cu UE. Aceasta va determina UE să înlocuiască preferințele comerciale autonome, care expiră la finele anului 2015, cu tarife la importul produselor originare din regiune. Aceasta ar putea spori prețurile exportatorilor transnistreni pe piața comunitară, în medie, cu circa 15%. Pe lângă aprecierea „rublei transnistrene” față de moneda euro, aceasta va servi un factor suplimentar care va submina și mai mult competitivitatea produselor din regiune pe piața comunitară.
    • Reducerea și mai rapidă a consumului ar putea fi cauzată de epuizarea economisirilor populației, care până la acest moment au fost utilizate pentru a contrabalansa reducerea veniturilor. În contextul în care se va materializa riscul precedent din cauza neimplementării prevederilor Acordului de Asociere, reducerea bruscă a consumului și agravarea situației economice din regiune este inevitabilă.
    • Riscul creșterii puternice a nivelului inflației este alimentat de 2 factori de bază. În primul rând, autoritățile din regiune acoperă deficitul bugetar din contul majorării datoriei publice care este finanțată de către „Banca Republicană Nistreană” la o rată preferențială. Aceasta presupune creșterea masei monetare care nu este acoperită de noi bunuri și servicii, și, prin urmare, implică riscuri iminente inflaționiste. În al doilea rând, fixarea artificială a cursului de schimb la un nivel constant, cu ignorarea realităților economice, nu poate dura la nesfârșit, în special în contextul în care rezervele valutare ale „Băncii Republicane Nistrene” sunt la limită, iar decalajul dintre cererea și oferta de valută este simțitor. Menținerea în continuarea cu orice preț a cursului de schimb al „rublei transnistrene” ar putea, la un moment dat, pune autoritatea monetară în condiția în care să nu existe altă opțiune decât devalorizarea bruscă a monedei, cu efecte inflaționiste evidente. Materializarea acestui risc va avea implicații majore asupra nivelului sărăciei din regiune, în special agravând nivelul de trai al celor care deja se află sub pragul sărăciei și care au posibilități limitate de a emigra sau a se respecializa în alte domenii de activitate.

infografic TRN RO

  • Având în vedere tendințele și riscurile economice și sociale, recomandăm autorităților din regiune să întreprindă următoarele măsuri urgente:
    • Implementarea prevederilor minime ale Acordului de Asociere care vizează comerțul exterior. În primul rând, este necesară axarea pe colaborarea tehnică între autoritățile de la Chișinău și Tiraspol cu privire la aspectele aferente emiterii certificatelor de origine, procedurilor vamale, standardelor sanitare și fitosanitare, politicii în domeniul concurenței, achizițiilor publice și a politicii fiscale.
    • Renunțarea la practica transpunerii pe sectorul privat a obligațiilor financiare pe care autoritățile din regiune și le-au asumat într-o perioadă economică extrem de austeră. Continuarea acestor practici poate să ducă la degradarea capitalul productiv (firmele nu vor avea suficiente resurse pentru a investi) și chiar la o fugă a capitalului din regiune. Totodată, este evident că politica cheltuielilor publice trebuie să fie revizuită și raționalizată.
    • Reformarea sistemului fiscal din regiune. La moment, veniturile fiscale sunt concentrate în mod excesiv pe impozitarea directă, fără aplicarea TVA. Aceasta creează presiuni majore asupra sectorului privat și subminează competitivitatea exportatorilor, deoarece majoritatea partenerilor comerciali ai regiuni aplică TVA, iar la nivel local lipsește mecanismul de restituire TVA. Reforma fiscală ar putea să se bazeze pe două elemente-cheie: (i) implementarea unui sistem TVA transparent și simplu; și (ii) asigurarea compatibilității dintre sistemele fiscale de pe ambele maluri ale Nistrului și alinierea acestora la standardele internaționale. În esență, accentul trebuie transpus de pe taxarea profiturilor și investițiilor spre taxarea consumului.

 

Descarcă publicația Скачать русская версия Download English version

 

Citește și comunicatul de presă.


Această publicație este elaborată în cadrul programului „Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii” - finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Opiniile din acest document aparțin autorilor și nu reflectă opinia Uniunii Europene sau a Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. De asemenea, autorii conștientizează riscurile legate de posibilele probleme de calitate a datelor statistice, pe care le-au utilizat cu maximă precauție.

 eu logo 2 UNDP Logo Large  

Tipărește

Implicare

semnaleaza-drumuri

baner-mini--aplicatia-reforma

baner-scoala-mea-expert-grup

calculator-baner