ZLSAC dintre UE și RM: evaluarea impactului liberalizării comerțului cu servicii asupra economiei moldovenești

Tipărește
sursa foto: agora.md sursa foto: agora.md
Data publicării: Vineri, 24 Martie 2017
Accesări: 12228

Serviciile joacă un rol foarte important în economia moldovenească prin contribuția adusă la valoarea adăugată, la angajarea forței de muncă și în comerț. Economia Republicii Moldova este în mare măsură una bazată pe servicii. În prezent, serviciile comerciale generează 50% din valoarea adăugată brută, o pondere de două ori mai mare decât la mijlocul anilor 1990. În sectorul serviciilor este angajată mai mult de 30% din forța de muncă din Moldova, în comparație cu 20% la mijlocul anilor 1990. La fel, serviciile contribuie cu aproximativ 30% la veniturile totale din export ale țării; la mijlocul anilor 1990 această cifră era de aproximativ 17%. După cum sugerează indicii Avantajelor Comparative Revelate (ACR), serviciile exportate de Republica Moldova sunt mai competitive decât bunurile pe care le exportă.

De multe ori neglijate sau privite cu frică, importurile de servicii sunt, la fel, foarte importante din punct de vedere economic. Pe parcursul ultimilor două decenii, serviciile au oscilat, ca pondere, în jurul valorii de o cincime din importurile Republicii Moldova. Serviciile dețin cote ridicate în cadrul consumului intermediar în toate sectoarele, prin urmare, ar trebuie să ne așteptăm că mai puține restricții asupra importului de servicii ar oferi beneficii firmelor moldovenești care utilizează serviciile în calitate de consumuri intermediare. Datele statistice arată că transportul, telecomunicațiile și băncile sunt sectoarele în care serviciile dețin cele mai înalte cote în consumul intermediar total, depășind nivelul de 40%, din consumurile intermediare totale.

Măsurile de politici aplicate de Republica Moldova la importurile de servicii sunt, în general, mai restrictive în comparație cu cele aplicate de UE. Utilizând o metodologie OCDE care estimează Indicele Restricțiilor în Comerțul cu Servicii (IRCS), am constatat că Republica Moldova aplică mai puține restricții în comerțul cu servicii de contabilitate, audit și juridice decât majoritatea țărilor UE. Nivelul restricțiilor este comparabil cu media din țările UE pentru serviciile de brokeraj vamal, serviciile de expediere de bunuri și serviciile de transport rutier a bunurilor. Pentru alte servicii, inclusiv transportul feroviar, telecomunicații, curierat și servicii poștale, măsurile aplicate de Moldova sunt mult mai restrictive.

Acordul de Asociere UE-Moldova cuprinde o serie de angajamente privind liberalizarea comerțului cu servicii. Realizarea corespunzătoare a angajamentelor asumate va contribui la îmbunătățirea semnificativă a condițiilor pentru importul serviciilor în Republica Moldova. UE, în ansamblu, și țările-membre, în parte, au negociat un număr mare de derogări și rezerve. Însă nu trebuie de trecut cu vederea faptul că nivelul de protecție actual al UE este destul de redus pentru serviciile la care Republica Moldova demonstrează nivele de competitivitate relativ înalte (transport rutier, servicii informatice, telecomunicații). Astfel, factorii esențiali care subminează poziția serviciilor moldovenești pe piața UE ar putea să ţină mai mult de slăbiciunea intrinsecă a firmelor moldovenești și mai puțin de politica comercială a UE.

În această lucrare am utilizat un model de Echilibru General Calculabil (EGC) pentru a estima impactul sistemic al liberalizării comerțului cu servicii. Constatăm un impact pozitiv non-neglijabil al liberalizării importului de servicii în Republica Moldova, inclusiv creșterea PIB-ului, veniturilor din muncă, nivelului de activitate economică și volumului comerţului, precum și creșterea eficienței economice, în primul rând, chiar în sectorul serviciilor. Însă nu am putut constata vreun impact semnificativ al liberalizării importurilor de servicii în UE, din cauza magnitudinii limitate a concesiunilor suplimentare în comparație cu cele care deja sunt oferite de țările UE în cadrul Clauzei Națiunii Favorizate (CNF). Reducerea marjei comerciale în sectorul de distribuție, ca urmare, de exemplu, a numărului mai mare de firme și a desființării structurilor monopoliste, are un impact economic mult mai mare decât pur și simplu intrarea mai liberă pe piață și creşterea mobilității internaționale a personalului în alte sectoare de servicii. Admitem însă că, cadrul analitic și limitările de date puteau să rezulte mai degrabă în subestimarea rezultatelor economice pozitive în alte sectoare de servicii. În primul rând, în studiu nu am acoperit comerțul cu serviciile destinate pentru consumul final (transport aerian de pasageri, turism, sănătate, educație etc.). În al doilea rând, nu am analizat probabilitatea apariţiei în viitor a serviciilor noi, care nu sunt acoperite de Acordul de Asociere. În al treilea rând, nu am avut suficiente date și nici un cadru analitic simplu și implementabil pentru a estima impactul eliminării comportamentului rentier asociat cu sectoare de servicii puternic reglementate din economia moldovenească. În sfârșit, deși este clar că, mai puține restricții comerciale înseamnă prețuri de export mai înalte, relația funcțională exactă nu este evidentă.

Citește raportul (RO) Citește raportul (EN)

Tags: Natalia Chitii

test

Website test
Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

app61
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
aplicat611ro
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
rap eu ro
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat81

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: