Este oare introducerea tichetelor de masă o deschidere a „cutiei Pandorei”?

Tipărește
sursa foto:metropotam.ro sursa foto:metropotam.ro
Data publicării: Luni, 10 Aprilie 2017
Accesări: 2358

La începutul lunii februarie 2017, Președintele Parlamentului a propus introducerea tichetelor de masă în Republica Moldova. Pentru popularizarea inițiativei și clarificarea aspectelor tehnice privind utilizarea tichetelor de masă au fost organizate mai multe discuții publice cu reprezentanții instituțiilor guvernamentale, a patronatelor și a sindicatelor. Totuși, introducerea tichetelor de masă rămâne un subiect deschis, care la moment provoacă opinii contradictorii.

O analiză sumară a proiectul „Legii tichetelor de masă” scoate în evidență componenta analitică slabă a actului normativ și argumentarea nesolidă în favoarea introducerii tichetelor. Un prim aspect se referă la specificarea extrem de vagă a problemei ce urmează a fi rezolvată. În nota informativă aferentă proiectului de lege, problemele ce urmează a fi soluționate prin introducerea tichetelor de masă sunt prezentate într-un mod echivoc și fără a intra în detalii. În notă se face o menționare generală că prin introducerea tichetelor de masă vor fi soluționate: (i) probleme fiscale (reducerea economiei informale va determina creșterea încasărilor din TVA), (ii) sociale (creșterea puterii de cumpărare a angajaților și economice) și economice (dezvoltarea sectorului comerțului cu alimente). Totodată, în practica internațională tichetele de masă sunt utilizate, în mod cert, pentru a soluționa o problemă socială: asigurarea alimentării populației. Astfel, scopul acestora este de a garanta puterea de cumpărare necesară pentru procurarea produselor alimentare . În cazul eșecurilor pieții este mai ușor să abordezi o problemă certă, cum ar fi malnutriția, decât să promovezi programe sociale ample orientate spre reducerea sărăciei . Acest fapt determină statele să implementeze mecanisme prin care ar asigura nutriția populației: tichete de masă, alocații bănești oferite angajaților pentru a-și procura alimente, amenajarea cantinelor la locul de muncă, etc. Într-adevăr, pe lângă asigurarea accesului la alimentare, sistemul tichetelor de masă, în cazul în care este bine pus la punct, poate genera efecte conexe pozitive, cum ar fi reducerea informalității sau favorizarea dezvoltării sectorului alimentației publice. Astfel, deși specificările prezentate în nota informativă sunt corecte, ele se referă la eventualele efecte secundare și nu se axează pe problema de bază: alimentarea angajaților.

În cazul proiectului de lege, a doua și cea mai gravă omisiune se referă la faptul că nu este arătat cum introducerea tichetelor de masă ar duce la soluționarea problemelor identificate. Nota informativă nu oferă evidențe privind avantajele și limitările introducerii tichetelor de masă, or în acest sens există o bogată experiența internațională. În fond, inițiativa propusă nu oferă răspunsuri la câteva întrebări importante:

  • Care este impactul implementării tichetelor de masă?
  • Care sunt costurile pe care le va suporta statul la introducerea tichetelor de masă?
  • Există opțiuni de politici alternative care ar îmbunătăți alimentarea angajaților în afară de tichete de masă? Spre exemplu, dacă se dorește într-adevăr această îmbunătățire, de ce nu s-a propus spre discuție și majorarea plafonului de deductibilitate fiscală pentru cheltuielile de alimentație a angajaților care ar putea avea un efect mult mai sesizabil în acest sens?

Citește publicația

Tipărește

Implicare

 


 

baner-scoala-mea-expert-grup

 



UE-Moldova