Sunt sancțiunile prevăzute de lege suficiente pentru a descuraja comportamentul inadecvat al băncilor?

Tipărește
Data publicării: Miercuri, 12 Aprilie 2017
Accesări: 1386

În scopul protejării intereselor deponenților și menținerii stabilității sistemului financiar, băncilor centrale, sau altor instituții desemnate, le revine rolul de a asigura reglementarea și supravegherea prudențială a băncilor comerciale. Aceste obiective tind a fi realizate prin stabilirea unor norme și indicatori de prudență, precum și monitorizarea respectării acestora, iar în caz de necesitate, impunerea de sancțiuni în vederea prevenirii și limitării riscurilor. De asemenea, ținând cont de posibilitatea calibrării lor, prin intermediul sancțiunilor se urmărește corectarea modului de activitate atât al băncii în ansamblu, cât și individual, la nivel de persoane cu funcții de răspundere care decid în ultimă instanță asupra nivelului de risc asumat. Presați de efectele negative și frecvența crizelor bancare, liderii mediului financiar internațional au ajuns la un consens asupra nevoii fortificării cadrului de supraveghere și reglementare prudențială. Rezultatul numeroaselor dezbateri s-a materializat în noul Acord Basel III, acord ce înglobează un șir de norme de referință menite să reformeze și să consolideze industria financiară la nivel mondial. În ceea ce privește măsurile de intervenție și sancțiunile în domeniu, noile prevederi tind să uniformizeze atât nivelul acestora, cât și modul de aplicare sau condițiile declanșatoare. Chiar dacă noile prevederi afectează fundamental profitabilitatea băncilor, mai multe state ale lumii au inițiat implementarea acestora încă din anul 2011, fiind conștiente de necesitatea menținerii echilibrului macro-prudențial.

Constrânsă de mediul politic și cel judecătoresc, autoritatea națională desemnată pentru a supraveghea sectorul bancar (BNM) nu a avut capacitatea să-și ajusteze la timp reglementările în domeniu. Deși criza bancară din 2014 - 2015 a scos la iveală modul riscant și fraudulos în care activau unele bănci, mecanismul de sancționare de la acel moment s-a dovedit incapabil pentru a descuraja implicarea unor persoane în activități extrem de riscante și în final pentru a evita fraudele comise. Pe lângă nivelul redus al sancțiunilor, pârghiile de intervenție și capacitatea de aplicare a amenzilor a fost limitată semnificativ de cadrul legal impropriu ce permitea anularea deciziilor BNM de către alte instituții ale statului. Drept rezultat, criza care a avut drept punct de pornire abateri semnificative în activitatea prudențială a băncilor, a scos la iveală ineficacitatea mecanismului de intervenție, anvergura consecințelor unui comportament inadecvat, erodarea standardelor de activitate și chiar declinul eticii bancare.

Abia în anul 2016, impuși practic de nevoia redresării situației în sector și reluării finanțării externe, factorii politici au inițiat o serie de modificări la legislația bancară de bază cu scopul alinierii acesteia la practica internațională. În acest sens, pe parcursul anului trecut, o serie de amendamente ce vizează sporirea capacității de intervenție și a instrumentelor de supraveghere, inclusiv a celor în materie de sancțiuni, au fost operate la Legea instituțiilor financiare. Astfel, de rând cu acestea și odată cu aprobarea Legii privind redresarea și rezoluția băncilor, nivelul sancțiunilor a crescut semnificativ, de circa 10 ori, și tinde să coreleze cu prevederile Basel III. Totuși, un aspect important este faptul că noile sancțiuni nu pot fi aplicate retroactiv asupra faptelor săvârșite înainte de momentul intrării în vigoare, respectiv pentru faptele ce țin de perioada fraudelor bancare.

Ținând cont de procesul de reformă, prin intermediul acestei note ne propunem realizarea unei analize comparative și calitative a sancțiunilor financiare existente la moment prin prisma celor mai bune practici internaționale, în special legislația comunitar-europeană. Obiectivul este de a determina în ce mod măsurile corective prezente la moment în legislația bancară autohtonă pot stimula schimbarea culturii și comportamentul mediului bancar. De asemenea, chiar dacă în cazul fraudelor bancare conștientizăm rolul altor tipuri de sancțiuni, cum ar fi cele penale, constatăm că acestea reprezintă mai degrabă un răspuns la un fapt deja realizat. De aceea, în continuare ne vom orienta atenția doar asupra sancțiunilor ce pot fi aplicate de către BNM în baza legislației bancare, or aplicate la timp acestea urmăresc corectarea timpurie a carențelor identificate și readucerea băncii pe o traiectorie prudentă de activitate.

Citește publicația Citește publicația (RU) Citește publicația (EN)


Publicația a fost realizată în cadrul proiectului „Susţinerea reformelor structurale în sectoarele bancar, energetic şi a întreprinderilor de stat din Moldova”, finanţat de către Ambasada Marii Britanii la Chișinău prin intermediul Fondului pentru Buna Guvernare. Responsabilitatea pentru conținutul acestei publicații îi aparține autorului, și nu reflectă neapărat poziția Guvernului Britanic.

 

Tipărește

Implicare

semnaleaza-drumuri

baner-mini--aplicatia-reforma

baner-scoala-mea-expert-grup

calculator-baner