Proiectul de lege cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor – sursă de stabilitate sau instabilitate economică?

Tipărește
sursa foto: psnews.com sursa foto: psnews.com
Data publicării: Vineri, 05 Mai 2017
Accesări: 1972

Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB) și Guvernul Republicii Moldova (Guvernul) au propus spre aprobare proiectul legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor (Proiectul Legii PCSB). Proiectul noii legi este propus în contextul alinierii legislației naționale la standardele internaționale actualizate recent și anume: Directiva 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului (Directiva) adoptată la 20 mai 2015 de către Parlamentul European și standardele Financial Action Task Force (FATF) care au fost revizuite în 2012, fiind exprimate în 40 Recomandări plus 9 recomandări speciale (Recomandări FATF).

Scopul acestei note este de a veni cu recomandări de îmbunătățire a proiectului de lege, dar și unor elemente ale mecanismelor prezente în Moldova privind aspectul prevenirii și combaterii spălării banilor astfel încât să fie protejate drepturile fundamentale, buna funcționare a mediului de afaceri și păstrarea unei abordări raționale privind prevenirea și combaterea fenomenului de spălare a banilor.

Este extrem de important să fie înțeles contextul general și rolul prevenirii și combaterii spălării banilor în acest context. Scopul primordial al societăților și statelor moderne este ca să fie eradicată crima organizată, traficul de droguri, traficul de ființe umane, organe și traficul ilegal de armament. În acest context comunitatea internațională a dezvoltat servicii de identificare și combatere a acestor crime. Odată cu dezvoltarea tehnologiilor și fluidizarea fluxurilor financiare, a fost realizat faptul că scopul final al criminalilor este să readucă veniturile uriașe în circuitul legal, ”alb”. Odată conștientizat acest fapt, a fost organizată combaterea spălării banilor, a fost încriminată activitatea de spălare a banilor pentru a ataca rezultatul activităților ilegale. Deci încriminarea spălării banilor este o activitate de suport pentru eradicarea nemijlocit a activității criminale prin descurajarea beneficierii de profiturile urmate de pe urma acestei activități ilegale. Ulterior, s-a ajuns la concluzia că activitatea de combatere a spălării banilor are de asemenea de un suport suplimentar și anume PREVENIREA fenomenului de spălare a banilor, unde a fost necesară implicarea societății private, în special a societăților profesionale din domeniul financiar. Instituțiile date trebuie să fie PARTENERI ale organelor de statîntru combaterea crimelor, nu poziționare antagonistă. FATF este instituția care a elaborat și actualizează cadrul de recomandări privind PCSB și una din atenționările cheie este faptul că statul trebuie să abordeze HOLISTIC subiectul combaterii crimei organizate prin prisma celor trei grupe de măsuri.

spalarea banilor


În contextul cadrului legal se observă o abordare disproporționată, astfel activitatea de prevenire a spălării banilor, care este tehnic vorbind ”suportul” ”suportului” devine semnificativ mai reglementată, cu un șir de obligațiuni largi care se așază pe umerii societății private. Obligațiunile sunt mai puțin pronunțate atunci când este vorba de instituțiile de stat responsabile de combaterea spălării banilor, iar legile ce guvernează combaterea crimei organizate sunt depășite, astfel, spre exemplu LEGEA Nr. 241 din 20.10.2005 privind prevenirea și combaterea traficului de ființe umane, ultima dată a suferit modificări minore în 2012, are prevederi semnificativ mai scunde și nu există nici o obligație de raportare, evaluare a riscurilor și asigurare a informării publicului despre rezultatele activității organelor abilitate. Nu există obligația de evaluare a categoriilor de risc, verificări periodice și evidență dedicată. Legea prevede doar o serie de atribuții și drepturi ale organelor de stat, modul de organizare și frecvența acțiunilor fiind la deplina latitudine a acestora. În practică se observă efectele acestor lacune cum ar fi spre exemplu cazul copiilor minori utilizați pentru cerșit, în unele cazuri fiind drogați sau introduse substanțe somnifere. Nu există date privind circuitul fluxurilor de mijloace bănești rezultate din exploatarea cerșetorilor și a copiilor minori, fapt care reprezintă crimă organizată. Cel puțin în datele publicate ale SPCSB pentru anul 2014 și 2015 nu există referințe la topologia spălării banilor conexe cu exploatarea ființelor umane, în particular a minorilor.

O altă crimă țintită de organismele internaționale este traficul de arme. Republica Moldova este o țară cu risc sporit din această perspectivă datorită faptului că există teritorii în stânga Nistrului necontrolate de autoritățile oficiale, lipsește o delimitare și un control al liniei de demarcare al acestui teritoriu, pe acest teritoriu fiind depozitate cantități semnificative de muniții și armament. Pe acest domeniu lipsește o lege care ar stabili clar obiectivele, funcțiile și obligațiunile organelor de stat, mecanismele care trebuie să fie puse în aplicare pentru combaterea traficului de arme și cooperarea cu SPCSB privind identificarea circuitului fluxurilor bănești rezultate din astfel de traficări.

În calitate de societate civilă constatăm faptul că lipsește o abordare holistică recomandată de directivele europene și FATF în ceea ce privește eradicarea crimei organizate. Fără a fi actualizat întreg cadrul legal aferent crimei organizate, efectele fortificării doar a prevenirii spălării banilor vor fi minime și ineficiente comparativ cu efortul depus.

Citește publicația  Citește publicația (RU)   Citește publicația (EN)


 Publicația a fost finanțată de către Ambasada Britanică Chișinău prin Fondul pentru Buna Guvernare. Responsabilitatea pentru conţinutul acestei publicaţii aparţine autorului, şi nu neapărat reflectă poziţia Guvernului Britanic.

 

Tipărește

Implicare

semnaleaza-drumuri

baner-mini--aplicatia-reforma

baner-scoala-mea-expert-grup

calculator-baner