Monitorul financiar #5: Analiza principalelor reforme din sectorul financiar din Republica Moldova, mai 2017 – iulie 2017

Tipărește
Data publicării: Marți, 25 Iulie 2017
Accesări: 1255

În pofida unui anumit progres în reformarea sectorului bancar, schimbările calitative, în special la capitolul transparență și guvernanță, întârzie să apară. În februarie 2016, Expert-Grup a prezentat un plan de consolidare a sectorului bancar , care s-a axat pe 7 direcții de reformă. De la ultima analiză realizată în luna aprilie 2017, atestăm un progres relativ lent în implementarea acestora. Până la momentul de față, din totalul de 35 de recomandări formulate de către Expert-Grup, 11 acțiuni au fost realizate, 8 – nerealizate, 16 – realizate parțial sau sunt în curs de realizare. Totuși, după aprobarea noii legi privind activitatea băncilor, un număr important de recomandări vor fi considerate drept realizate, însă, evident, o provocară majoră va ține de implementarea efectivă a acestora.

Una dintre evoluțiile importante din ultima perioadă ține de pregătirea sectorului pentru asumarea cerințelor Basel III privind principalii indicatori prudențiali. Noua lege privind activitatea băncilor, care urmează să fie votată de Parament în lectură finală în sesiunea de toamnă, dar și Regulamentul privind cadrul de administrare a băncilor transpun ultimele standarde și bune practici internaționale în procesul de licențiere, reglementare și supraveghere bancară. Cu toate acestea, pe anumite aspecte, actele normative naționale depășesc cadrul stabilit în legislația Europeană, oferind BNM prerogative prea largi în raport cu băncile. În același timp, nu există claritate cum vor fi evaluate riscurile sistemice, dar și cum vor fi determinate societățile de importanță sistemică. În contextul crizei bancare din 2014-2015, este extrem de important ca aceste noțiuni să fie definite cât mai clar pentru a evita abuzuri și eventuale emisiuni noi de garanții de stat fără ca să existe anumite criterii obiective care să determine oportunitatea acordării creditelor de urgență.

Chiar dacă procesul de reformă în vederea racordării la cele mai bune practici internaționale continuă, o atenție deosebită trebuie atrasă la capacitatea sectorului bancar de a se adapta la noile principii. În acest sens, atât evaluarea amplă a sectorului bancar autohton cât și capacitățile individuale a fiecărei bănci trebuie să fie corelate cu timpul de implementare a noilor prevederi. Exemplul țărilor din Europa Centrală și de Est în procesul de implementare a Acordului Basel III ne dovedește activizarea proceselor de fuziune și achiziții în mediul financiar bancar, or intensificarea efectului de concentrare bancară în jurul unor bănci cu situație acționarială neclară poate reprezenta un element de risc.

O serie de recomandări formulate de către Expert-Grup în februarie 2016 care țin de reformarea sistemului bancar rămân valabile și astăzi, iar neimplementarea lor lasă sistemul vulnerabil în fața multor riscuri. Principalele carențe țin de reglementarea slabă a condițiilor de emitere de către BNM a creditelor sub garanția Guvernului pentru băncile aflate în dificultate, mai cu seamă în contextul introducerii în noua Lege cu privire la activitatea băncilor a noțiunilor de risc sistemic și societate de importanță sistemică. O altă problemă majoră este întârzierea reformării Comitetului Național de Stabilitate Financiară. Conform Legii privind redresarea și rezoluția băncilor , cadrul pentru operarea autorității macroprudențiale urma să fie definitivat în aprilie 2017. Întârzierea reformei respective lasă sistemul financiar expus unui nivel semnificativ de risc, încât colaborarea autorităților cu funcții de supraveghere a sistemului financiar este una insuficientă. Nu în ultimul rând, starea și transparența acționariatelor unor bănci locale, offshorizarea în continuare a sectorului bancar, dar și lipsa investitorilor pentru pachetele de acțiuni scoase la vânzare, rămân a fi probleme majore. Nivelul jos al guvernanței corporative pare a fi motivul menținerii îndelungate a regimurilor speciale la 3 bănci (Moldova-Agroindbank, Moldinconbank, Victoriabank). Prelungirea excesivă a acestei situații, inevitabil, induce o stare de incertitudine față de viitorul sectorului bancar.

Citește și comunicatul de presă: Legea privind activitatea băncilor - un pas importat însă insuficient pentru depășirea carențelor din sectorul bancar.

Descarcă publicația  Descarcă publicația (EN)


netherlands smallAcest document este publicat de către Centrul Analitic Independent Expert-Grup și Expert-Forum, cu suportul financiar oferit de Ambasada Olandei la București. Opiniile din acest document aparțin autorilor și nu reflectă opinia donatorilor.

Tipărește

Implicare


 


 

baner-scoala-mea-expert-grup