Descifrarea raportului Kroll

Tipărește
Data publicării: Joi, 28 Mai 2015
Accesări: 26018

MESAJE-CHEIE

  • Deși elucidarea situației de la BEM, BE și UB și tragerea la răspundere a persoanelor implicate este absolut necesară, nu mai puțin importantă este identificarea lacunelor instituționale și legale care au permis celor 3 bănci să se implice în scheme financiare frauduloase. Chiar dacă autoritățile au ajustat parțial cadrul regulator, o serie de lacune legale și instituționale rămân actuale și prezintă în continuare riscuri pentru repetarea unor scenarii similare în viitor. Spre exemplu, instanțele judecătorești pot și în continuare să emită decizii care pot afecta guvernanța corporativă și interesele deponenților băncilor, verificarea calității acționarilor se face în continuare doar pentru cei care dețin pachete de acțiuni ce depășesc 5% din capitalul social, acțiunile băncilor comerciale pot fi gajate în continuare sau procurate din contul împrumuturilor oferite de companii off-shore, noțiunea de activitate concertată rămâne destul de vag definită de cadrul normativ, iar independența și eficiența BNM rămâne afectată de posibilitatea imixtiunii din partea instanțelor judecătorești.
  • BNM nu a utilizat toate instrumentele pe care le are la dispoziție pentru a contracara fraudele comise de BEM, BS și UB. Tranzacțiile dubioase și fraudele comise concomitente de 3 bănci sistemice nu au putut trece neobservate pe lângă BNM. Cel mai probabil, aceasta cunoștea sau cel puțin intuia despre ilegalitățile comise de cele 3 bănci, însă aceasta nu a utilizat suficient instrumentarul necesar prevăzut de legislație. În esență, BNM s-a limitat la atenționarea BEM, UB și BS și aplicarea unor ajustări legislative marginale care nu au putut preveni sau bloca fraudele bancare. Deși, BNM putea să blocheze dreptul la vot și alte acțiuni ale acționarilor celor 3 bănci care activau în mod vădit concertat. Totodată, BNM putea aplica amenzi BEM, BS și UB, să limiteze sau să suspende activitatea acestor bănci, sau chiar să retragă licența de activitate. Cu toate acestea, BNM a preferat să instituie regim de administrare specială abia la finele lunii noiembrie 2014, după comiterea delapidărilor în proporție de circa 12% din PIB. Cauzele unui asemenea comportament ar putea ține de lipsa unei voințe sau capacități instituționale, nivelul scăzut de independență a Băncii Naționale a Moldovei, sistemele și procedurile interne ineficiente de monitorizare și supraveghere bancară ale BNM, precum și coordonarea ineficientă între instituțiile-cheie responsabile de stabilitatea financiară (Comitetul Național pentru Stabilitate Financiară, Consiliul de Securitate, BNM și CNPF). Prin urmare, criza de la cele 3 bănci nu ar fi fost posibilă dacă instituțiile responsabile de stabilitatea financiară din țară ar fi robuste, independente și ar manifesta suficientă voință.
  • Pentru a înțelege mai bine originea crizei de la cele 3 bănci este necesar de extins perioada de analiză, pentru a cuprinde cel puțin și perioada 2009-2011. Originea crizei poate fi considerată din momentul agravării substanțiale a portofoliului de credite a BEM, după preluarea activelor toxice de la Investprivatbank, care a falimentat în 2009, dar în special a intensificării creditării imprudente de la BEM începând cu 2010 și a preluărilor ostile ale acțiunilor băncii din 2011-2012. În ultima instanță, administrarea defectuoasă de la BEM de până la criză a fost posibilă din cauza lipsei voinței politice pentru asigurarea unei administrări eficiente a unei bănci cu capital majoritar de stat, precum și din cauza deficiențelor din sistemul judecătoresc și protejării insuficiente a drepturilor de proprietate.
  • Schimbările obscure în structura acționariatelor BEM, BS și UB, care au avut loc din contul împrumuturilor de la companii off-shore au servit drept pista principală pentru activitatea frauduloasă de mai departe. Aceasta a fost posibil deoarece legislația nu prevedea restricții pentru achiziționarea acțiunilor băncilor comerciale din contul împrumuturilor din partea companiilor off-shore. O altă problemă este că legislația permite, cu unele condiții, gajarea acțiunilor deținute la băncile comerciale fapt ce a asigurat mascarea beneficiarilor finali ai acțiunilor bancare. În plus, legislația nu prevedere suficiente criterii și mecanisme de identificare a afilierii dintre persoanele fizice și juridice și cele rezidente din zonele off-shore, care a permis activitatea concertată de la cele 3 bănci. Nu în ultimul rând, verificarea calității acționarilor potențiali se aplică doar pentru deținătorii cotelor substanțiale de participare, fapt ce a facilitat intrarea în posesie a pachetelor de acțiuni mai mici de 5% din capitalul social de către persoane și entități cu reputație dubioasă.
  • Încălcarea principiilor de bază de guvernanță corporativă, care a urmat după restructurările acționariatelor BEM, BS și UB din 2013, a fost unul din factorii fundamentali ai decapitalizării celor 3 bănci. Aceasta a fost posibil din cauza insuficienței în cadrul legal a penalităților pentru persoanele cu funcții-cheie pentru activitatea frauduloasă a băncilor. Deși, în 2014 au fost introduse în Codul Penal unele prevederi privind gestiunea defectuoasă sau frauduloasă a băncii, și alte încălcări specifice sistemului bancar, penalitățile rămân destul de blânde în raport cu magnitudinea delapidărilor care pot avea loc.
  • Activitățile de creditare dubioasă au fost posibile în rezultatul unor inginerii financiare, care permiteau mascarea indicatorilor de lichiditate și expunere. Reglementarea insuficientă a activității de creare a depozitelor interbancare a permis acest lucru, deoarece băncile se finanțau reciproc cu scopul exclusiv de a manipula cu indicatorii de lichiditate și expunere. Metodologia de calcul a indicatorilor de lichiditate la fel conținea anumite lacune care au fost utilizate cu scop de manipulare.

RECOMANDĂRI

Eliminarea lacunelor legislative și vulnerabilităților instituționale este o condiție indispensabilă pentru consolidarea sectorului bancar și asigurarea dezvoltării durabile a acestuia. În particular, este necesar:

  • de eliminat orice posibilitate prin care companiile off-shore pot interacționa cu băncile comerciale: interzicerea deținerii acțiunilor bancare de către companiile respective, a achiziționării acțiunilor bancare din contul împrumuturilor de la companiile off-shore, gajării acțiunilor bancare companiilor off-shore sau cesionării portofoliilor de credite bancare companiilor respective;
  • de dezvoltat prevederile legale de stabilire a acțiunilor concertate a acționarilor pentru a aduce mai multă claritate, atât pentru regulator, cât și pentru societate, privind acțiunile respective;
  • de asigurat un nivel mai mare de independență profesională și protecție personală a funcționarilor BNM care sunt responsabili de actul de regulator, pentru a-și putea exercita eficient atribuțiile;
  • de fortificat nivelul de independență al BNM, pe de o parte pentru a preveni imixtiunile politicului în activitatea băncii, iar pe de altă parte pentru a evita eventuale scuze din partea instituției pentru eșecul de reglementare. În acest sens, este necesar de eliminat posibilitatea judecătoriilor de a suspenda deciziile BNM, care contravine bunelor practici internaționale și creează premise pentru imixtiuni din afară în vederea blocării activității regulatorii;
  • sporirea independenței BNM trebuie să aibă loc pe fundalul responsabilizării acesteia prin intermediul auditului periodic de către o contra-parte externă care ar oferi o analiză independentă și nepărtinitoare privind eficiența activităților de reglementare bancară;
  • de eficientizat comunicarea dintre principalele instituții responsabile de stabilitatea financiară a țării: BNM, CNPF, Ministerul Finanțelor, Comitetului Naționale pentru Stabilitate Financiară și Consiliul Suprem de Securitate. Toate aceste instituții trebuie să asigure schimbul operativ de informații în mod regulat, să se întrunească mai des și să împărtășească o viziune integrată privind securitatea financiară a țării. 

 

Citește mai departe (PDF)

Vezi și comunicatul de presă.

Tags: Natalia Chitii

test

Website test
Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

app61
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
aplicat611ro
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
rap eu ro
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat81

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

You use the ADS Blocker component.
We do not use advertising elements, we only present our own products or donors that promote some projects. Some features may be blocked, please disable the ADS Blocker component.
Thanks for understanding!

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: