MEGA, ediția a XVI-a: Enigmele creșterii economice după furtună

Tipărește
Data publicării: Joi, 18 Mai 2017
Accesări: 12921

Creșterea economică din 2016 a fost mai înaltă față de nivelul prognozat, însă mai joasă față de nivelul optimal. Produsul intern brut al Republicii Moldova a crescut în 2016 cu 4,1%, depășind nivelul prognozat în ediția precendentă a publicației MEGA (3,4% conform scenariului de bază). Această evoluție s-a datorat creșterii peste așteptări a consumului și a exporturilor de bunuri și servicii care au avansat mai rapid decât importurile. Aceste evoluții s-au reflectat în creșteri peste așteptări a serviciilor și industriei. În același timp, descreșterea activității investiționale și a construcțiilor a fost sub nivelurile anticipate. Relansarea sectorului agricol după seceta din 2015 a servit un alt imbold pentru avansarea economiei moldovenești în 2016. Totuși, creșterea de 4,1% este mult sub nivelul considerat optimal (7%), în special în contextul unei baze de comparație joase (în 2015, PIB-ul s-a redus cu 0,5%). În plus, acest nivel nu a fost mult mai mare față de alte state din Europa Centrală și de Est cu PIB per capita de cateva ori mai mare față de cel al Moldovei: România a crescut mai rapid (+4,8%) cu un PIB per capita de circa 5 ori mai mare, Bulgaria a crescut cu 3,4% cu un PIB per capita de 4 ori mai mare, iar Slovacia – cu 3,3% cu un PIB per capita de 9 ori mai mare.

Pentru anul 2017, prognozăm o creștere economică de 6% conform scenariului de bază și circa 4% conform scenariului pesimist. Deși este o prognoză, la prima vedere, contra-intuitivă și superioară celei a Guvernului, FMI sau a Băncii Mondiale, aceasta este argumentată de trei factori de creștere care erau inhibați în 2015-2016 și care urmează să impulsioneze creșterea economică pentru următorii 2 ani:

1. Relansarea creditării. Volumul creditelor noi acordate urmează să crească cu circa 15-16% în 2017 după ce pe parcursul ultimilor 2 ani băncile au acumulat importante volume de lichidități care s-au transpus în reducerea ratelor dobânzilor la depozite și credite. Aceasta urmează să stimuleze consumul, dar în special activitatea investițională.
2. Relansarea creșterii remiterilor cu circa 5% în 2017 urmează la fel să contribuie la creșterea consumului cu ritm superior creșterii din 2016.
3. Deblocarea finanțărilor pentru investițiile publice urmează să impulsioneze formarea de capital fix odată cu demararea proiectelor investiționale care au fost blocate în 2015-2016. Factorul catalizator în acest sens îl joacă Memorandumul de finanțare cu FMI, care a dus la relansarea dialogului cu alți parteneri de dezvoltare ai țării.

Ca și în anii precedenți, creșterea economică rămâne mai curând nesustenabilă. Principalii factori care urmează să impulsioneze economia în 2017 menționați mai sus tind să fie de scurtă durată: relansarea creditării și a remiterilor va avea loc după 2 ani de scădere, iar creșterea investițiilor publice va avea loc din contul celor amânate anul trecut. În plus, modelul de creștere economică va continua să fie unul bazat pe consum și însoțit de deterioarea balanței de plăți, care în 2017 ar putea depăși 5% din PIB.

Creșterea deficitului de cont curent, pe fundalul nivelului sporit al datoriei externe pe termen scurt și a lipsei de acces pe piețele externe de capital reprezintă principalele surse de vulnerabilități macrofinanciare pentru următorii ani. În acest sens este binevenită semnarea Memorandumului cu FMI care, pe lângă condiționalități legate de reforme, vine să complementeze nivelul activelor oficiale de rezervă. La moment, chiar dacă depășesc 5 luni de importuri consecutive, activele oficiale de rezervă nu acoperă pe deplin nivelul datoriei externe pe termen scurt. Pentru un stat cu economie deschisă, fără acces la piețe externe de capital, cu un deficit de cont curent relativ sporit și cu un nivel al datoriei externe similar cu PIB-ul anual, nivelul actual al rezervelor internaționale nu este suficient pentru imunizarea deplină împotriva șocurilor externe.

Lacuna fundamentală a creșterii economice din Moldova, care persistă pe parcursul ultimilor ani, ține de competitivitatea redusă. În mod tradițional, în Moldova salariile cresc mai rapid decât productivitatea muncii – tențință care cel mai probabil va continua și în 2017. Acest fapt pune presiuni majore asupra sectorului privat și creează motivații puternice pentru ocuparea informală, în special în sectorul agricol unde activează circa o treime din populația ocupată.

Tendințele de pe piața muncii reflectă caracterul nesustenabil și necalitativ al creșterii economice. În pofida îmbunătățirii indicatorilor cantitativi ai pieței muncii (creșterea ratei de ocupare) pe parcursul anului 2016, a crescut ocuparea informală din contul celei formale. Astfel, creșterea ocupării a fost însoțită de diminuarea numărului de locuri formale. Tendința dată, cel mai probabil, va persista, având consecințe serioase în lanț asupra productivității și ratei de creștere a salariilor. Drept rezultat, creșterea economică prognozată nu se va transpune în aceeași măsură asupra bunăstării populației.

Recomandări de politici: Teoria schimbării economiei moldovenești

Întregul arsenal de politici economice trebuie să fie orientat spre sporirea competitivității economiei moldovești și a productivității muncii. Acestea sunt principalele fundamente pentru creșterea salariilor, a ocupării formale, a bunăstării populației, sustenabilității financiare a firmelor și creșterea încasărilor la bugetul public național. Principalul factor declanșator pentru sporirea competitivității și productivității suint investițiile. Prin urmare, politicile statului trebuie să trateze drept prioritate zero facilitarea investițiilor în capitalul economic și capitalul uman. Aceasta va duce la creșterea exporturilor, echilibrarea balanței comerciale și a contului curent, consolidarea nivelului rezervelor internaționale, diminuarea presiunilor asupra monedei naționale, creșterea bunăstării populației și sporirea rezilienței țării la șocuri externe.

În vederea sporirii investițiilor în capital fix este fundamentală îmbunătățirea cadrului instituțional și a climatului de afaceri. Conform Raportului Global al Competitivității, principalele 3 obstacole pentru desfășurarea afacerilor sunt corupția, instabilitatea politică și birocrația ineficientă. Aceste rezultate sugerează că Guvernul trebuie să fortifice principiile statului de drept pentru a putea lupta mai eficient cu corupția, să implementeze Strategia de reformă a administrației publice, precum și Strategia de reformă regulatorie pentru a fortifica instituțiile și a simplifica birocrația. La fel de important este ca implementarea acestor obiective să fie monitorizată în mod riguros de societatea civilă și partenerii de dezvoltare pentru a responsabiliza factorii de decizie în acest sens.

Guvernul trebuie să eficientizeze investițiile publice în capitalul uman și să le încurajeze pe cele private. Investițiile publice în capitalul uman pot fi eficientizate prin trecerea plenară a instituțiilor de învățământ la autonomie financiară, în paralel cu responsabilizarea managerilor instituțiilor de învățământ (crearea consiliilor de administrație cu participarea reprezentanților elevilor/studenților, părinților și autorităților locale – mecanism pilotat deja în 80 de școli în cadrul proiectul Școala Mea – este unul din principalele mecanisme universale de responsabilizare a managerilor). O atenție distinctă trebuie de acordat reformei sistemului de învățământ vocațional, prin sporirea relevanței și prestigiulului acestuia. În același timp, în vederea sporirii investițiilor private în capitalul uman, Guvernul trebuie să recunoască plenar calificările obținute în educația informală și non-formală, să faciliteze accesul instituțiilor private (inlusiv străine) în educație și să sporească facilitățile fiscale pentru investițiile în capitalul uman.

Citește și comunicatul de presă: Expert-Grup: în 2017 economia Moldovei va crește cu circa 6%, dar să nu ne îmbătăm cu apă rece.

Citește publicația (RO)  Citește publicația (EN) 


Acest document este publicat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup cu suportul financiar oferit de Parteneriatul Global pentru Responsabilizare Socială (GPSA), Banca Mondială. Opiniile din acest document aparțin autorilor și nu reflectă opinia GPSA sau a Băncii Mondiale.

 

Tags: Natalia Chitii

test

Website test
Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

app61
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
aplicat611ro
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
rap eu ro
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat81

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

You use the ADS Blocker component.
We do not use advertising elements, we only present our own products or donors that promote some projects. Some features may be blocked, please disable the ADS Blocker component.
Thanks for understanding!

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: