Anularea „taxelor zero” pentru produsele moldovenești: Are dreptate Rusia sau nu?

Tipărește
PC: Victor Eskenasy PC: Victor Eskenasy
Data publicării: Luni, 04 August 2014
Accesări: 7973

Executivul rus a adoptat decizia prin care Rusia are dreptul să aplice taxe vamale la 19 categorii de produse moldovenești (carne, producție agricolă, zahăr, grâu, bere, vinuri, articole de mobilă etc.), în pofida existenței zonei de comerț liber în cadrul CSI. Astfel, începând cu 1 septembrie curent, taxele la aceste categorii de produse vor fi identice cu cele aplicate în cazul altor țări din cadrul OMC (“clauza națiunii celei mai favorizate”). Autoritățile de la Chișinău au recunoscut faptul că Acordul de liber schimb în cadrul CSI este un document “vulnerabil”, deoarece ar include  “anumite anexe”[1]folosite de Rusia pentru a justifica anularea taxei zero la produsele moldovenești. În continuare vom analiza pe scurt situația creată, în încercarea de a identifica cât de legitimă este decizia Rusiei.

De la bun început, este important să remarcăm faptul că după o serie de acțiuni de natură non-tarifară prin care au fost restricționate importurile de vinuri, conserve, carne finită, fructe, Rusia aplică pentru prima dată instrumente tarifare prohibitive în relațiile comerciale cu Moldova. Totodată, evidențiem faptul că măsurile non-tarifare legate de calitatea și siguranța produselor, inițiate în mod frecvent, în special după parafarea Acordului de Asociere cu UE, derivă din decizii momentane și pot fi temporare. Altceva se întâmplă în cazul anulării „taxelor zero”, care ține de procesul bugetar, adică de veniturile ce formează bugetul de stat, inclusiv din colectarea taxelor vamale de import. De aceea, cea din urmă ar putea dura ceva mai mult timp (pe parcursul unui ciclu bugetar) decât măsurile non-tarifare restrictive, operate de către Rospotrebnadzor și Rosselkhoznadzor (serviciile federale ruse responsabile de controlul calității și a respectării cerințelor sanitare și fitosanitare).

Deși, persistă o tentă politică și geopolitică puternică, fapt invocat în spațiul public autohton, problema “taxelor zero” se referă și la alte aspecte, pe care le vom detalia mai jos:

  • Rusia a folosit întocmai prevederile Anexei 6 la Acordul CSI vizat, semnat de către Moldova în 2011. Or, în cazul deteriorării sau amenințării de a prejudicia industria părții (care face parte din Uniunea Vamală)”, de către produsele dintr-o țară semnatară a Acordului de liber schimb în cadrul CSI, partea din cadrul UV poate introduce taxe vamale de import, care să nu depășească valoare taxelor națiunii celei mai favorizate (Anexa 6 la Acordul CSI)[2]. Astfel, Republica Moldova a fost catalogată apriori de către Rusia drept țară care, în mod ipotetic, poate “amenința cu prejudicierea” intereselor comerciale rusești. În realitate, autoritățile ruse conștientizează că Moldova nu prezintă nici un risc, însă acestea au exploatat la maxim ambiguitatea prevederilor din Anexa 6 pentru a anula “taxele zero”. Motivul este presupusele efecte negative ale semnării Acordului de Asociere cu UE. Prin urmare, partea rusă poate fi acuzată de poziție ostilă și inamicală față de Moldova, dar în cazul “taxelor zero” aceasta a acționat în limitele legale, permise de Acordul CSI și Anexa nr. 6.   
  • Rusia prezintă în mod eronat Acordul de Asociere cu UE ca inițiativă ce vine în detrimentul comerțului liber din cadrul CSI. Potrivit Acordului de liber schimb în cadrul CSI (Art. 18), țările semnatare au dreptul să participe la alte acorduri de liber schimb fără careva restricții. Din acest punct de vedere, nu poate fi invocată niciun fel de incompatibilitate între Acordul CSI și cel cu UE. Altfel spus, Rusia nu are argumente ce ar demonstra că importurile din Moldova ar putea provoca prejudicii, nici măcar minore, intereselor comerciale rusești ca urmare a constituirii ZLSAC cu UE. Mai mult ca atât, prevederile Anexei nr. 6 privind deteriorarea sau amenințarea de a prejudicia industria părții (care face parte din Uniunea Vamală)” anulează de fapt dreptul, specificat în Art. 18, de a participa la alte zone de comerț liber decât cea din cadrul CSI.
  • Acțiunile Rusiei scot la iveală neajunsurile Acordului de liber schimb în CSI, semnat și ratificat de autoritățile moldovenești. Or, Acordul CSI nu a fost modificat după semnarea și aprobarea lui de către executivul de la Chișinău, și ulterioara ratificare de către legislativ. Exact în varianta actuală, acest acord a fost acceptat de către autoritățile moldovenești. De aceea, responsabilitatea pentru efectele cu care se confruntă Moldova în prezent nu pot fi atribuite doar Rusiei. Cea din urmă a anunțat din start că se va împotrivi vectorului european al țării și semnării Acordului de Asociere cu UE, urmând constant acest demers. Prin urmare, ținea de responsabilitatea autorităților moldovenești să negocieze și să semneze o variantă cât mai avantajoasă a Acordului de liber schimb în cadrul CSI. Tot acestea, trebuiau să ceară eliminarea ambiguităților și vulnerabilităților pe care le conține Acordul și anexele la acesta (în special Anexa nr. 6), pentru ca nici Rusia și nici alte țări UV să nu fie favorizate în raport cu țările CSI din afara UV (precum, Moldova). În prezent, este foarte dificil de negociat cu autoritățile ruse, demonstrând că ZLSAC este inofensiv și perfect compatibil cu Acordul CSI, având în vedere contextul geopolitic regional (situația critică din estul Ucrainei) și emergența animozităților dintre Rusia și UE (aplicarea sancțiunilor sectoriale de către UE).
  • Acțiunile Rusiei de anulare a “taxelor zero”, în pofida comerțului liber în cadrul CSI, implică riscuri ascunse. Primo, este cert faptul că, un destin similar cu cel al Moldovei vor avea alte țări CSI care intenționează să semneze sau deja au semnat acorduri de liber schimb, neaprobate de Rusia. Cazul Moldovei este un semnal de alarmă și o atenționare pentru celelalte țări (în special, este vorba de Ucraina). Segundo, invocarea Anexei nr. 6 evidențiază că CSI riscă să-și piardă semnificația economică în favoarea Uniunii Vamale. Or, deteriorarea sau amenințarea de a prejudicia industria părții semnatare a Acordului de liber schimb în cadrul CSI, vizează actorii Uniunii Vamale și interesele acestora. La fel și alte prevederi din Acordul CSI (Art. 8 și Art. 9), unde se poate observa o abordare disproporționată în drepturi între țările CSI din cadrul UV și cele din afara UV, în ceea ce privește aplicarea măsurilor de protecție sau de antidumping. Tercero, odată ce Rusia a reintrodus taxe vamale la importurile moldovenești (19 categorii de produse), ne putem aștepta la o preluare a acestei măsuri de către alte state membre a UV (Belarus, Kazahstan). Cel mai degrabă Rusia va insista pe principiul de solidaritate și imperativul armonizării regimului de tarife la import, aplicat de țările UV. Cu toate acestea, o anumită opoziție ar putea veni din partea Belorusului, care de mai multe ori s-a împotrivit multiplicării măsurilor restrictive, de ordin non-tarifar, inițiate de Rusia (în cazul Moldovei este vorba de vinuri, iar cel mai recent Belarusul a renunțat la restricțiile accesului cartofilor ucraineni, introduse de anterior de partea rusă).

Concluzionăm cu faptul că eliminarea “taxelor zero” pentru Moldova poate provoca o reacție în lanț, cu un impact mai puternic decât poate fi estimat la moment. Astfel, efectele pot viza nu doar comerțul Moldovei cu Rusia și alte țări din UV, dar și relațiile comerciale între statele CSI, în general. La fel, Rusia a demonstrat încă o dată imprevizibilitate și lipsă de credibilitate în calitate de partener comercial. Gestul Rusiei mai indică asupra necesității evaluării importanței CSI din punct de vedere economic și propunerea revizuirii acordului de liber schimb existent, urmărind respectarea în măsură egală a intereselor țărilor semnatare. În caz contrar, demersul privind abandonarea CSI se va intensifica în societatea, cu precădere în contextul electoral.



[1] Valeriu Chiveri: „Odată cu impunerea acestor restricţii atractivitatea CSI-ului a scăzut substanţial”, 1 august 2014, http://www.europalibera.org/content/article/25477634.html

[2] Приложение 6 к Договору о зоне свободной торговли от 18 октября 2011 года, “ В случае если участие одной из Сторон в соглашении, предусмотренном пунктом 1 статьи 18, ведет к росту импорта из такой Стороны в таких объемах, которые наносят ущерб или угрожают нанести ущерб промышленности Таможенного союза, то государства – участники Таможенного союза без ущерба для применения статей 8 и 9 настоящего Договора после проведения соответствующих консультаций Сторонами оставляют за собой право ввести пошлины в отношении импорта соответствующих товаров из такой первой Стороны в размере ставки режима наибольшего благоприятствования.”, http://www.e-cis.info/page.php?id=20062

 

Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP este o organizație non-profit specializată în cercetări economice și de politici publice.

 
Denis Cenusa
 
Denis Cenușă
This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.  
Scrie-i pe Facebook
Twitter: @DionisCenusa

 

 

Tipărește

Implicare

 


 

baner-scoala-mea-expert-grup

 



UE-Moldova