Problema migranților moldoveni în contextul înăspririi legislației migraționale în Federația Rusă

imagine: timpul.md imagine: timpul.md
Data publicării: Joi, 30 Ianuarie 2014
Accesări: 10872

De la 1 ianuarie 2014 in Federaţia Rusă au întrat în vigoare modificări în legislaţia migraţională ca reacţie a elitelor din aceasta ţară la un șir de provocări apărute atât pe plan intern, cât și pe cel extern. În ce măsură aceste modificări legislative ar putea afecta economia moldovenească, având în vedere dependența masivă a economiei moldovenești de remiteri și faptul că circa 2/3 din cetățenii Republicii Moldova aflați peste hotare, activează în Rusia? În contextul în care deja 21500 de moldoveni au primit interdicția de intrare pe teritoriul Rusiei, iar alții 245.000 au fost incluși în grupul de risc[1], este important de evaluat riscurile și posibilele consecințe pentru economia națională.

Legislația migrațională ca instrument de influență politică și economică

Pe parcursul ultimilor ani Federația Rusă a atras fluxuri importante de migranți din regiune. Acest proces a fost facilitat de absența regimului de vize, imperfecțiunea cadrului instituțional în domeniul migrației și, în multe cazuri, de factorul cultural-lingvistic. Totuși, odată cu încetinirea creșterii economice din Rusia și, respectiv, a creșterii presiunii pe piața locală a forței de muncă, problema respectivă tot mai des apare pe ordinea de zi. Respectiv, era de așteptat că în politica sa internă, guvernul de la Moscova să apeleze la metode de înăsprire a legislației și accesului la piața de muncă internă.

Mai mult decât atât, problema migranților deseori este utilizată de către Federația Rusă drept pârghie de influență şi manipulare politico-economică asupra altor state. Spre exemplu, amenințarea deportărilor în masă a fost utilizată în 2012 împotriva lucrătorilor originari din Tadjikistan, când era necesar de influențat guvernul în privința eliberării unor piloți ruși deținuți în această țară[2].

Este evident că, ridicând tema emigranților moldoveni în lumina ultimilor evenimente de parafare a Acordului de Asociere cu UE la Vilnius, se dorește influențarea vectorului politicii externe a Republicii Moldova, explorând acest punct sensibil al economiei naționale. În cazul nostru, Rusia a combinat metode cu rezultate imediate cum ar fi interdicția de intrare pe teritoriul Federației Ruse a aproximativ 21500 de moldoveni, precum și mesaje cu „potențial” de implementare în orice moment nepotrivit pentru Moldova, în cazul dacă aceasta din urmă continuă procesul de semnare a Acordului.

În acest caz, migranţii moldoveni se transformă, din activ în pasiv pentru economia națională și această variabilă economică trebuie luată în calcul pentru planificarea ulterioară a dezvoltării economice și politice.

Liberalizarea regimului de vize cu UE ca o ne-posibilă alternativă

În lumina posibilității de eliminare a regimului de vize cu UE pentru Moldova, s-ar putea argumenta că o parte însemnată din muncitorii deportați din Federația Rusă și-ar putea reorienta strategiile de migrație spre spațiul comunitar. Pentru a analiza fezabilitatea acestui proces este necesar de comparat structura socio-demografică a migraților din ambele regiuni și de calculat posibilele consecințe.

Profilul migrațional mediu pentru aceste două destinații principale ale emigrarii diferă după principalii indicatori cheie. Având o structură relativ echilibrată pe sexe în ansamblu pe țările UE, cu excepția Italiei, ramurile principale de activitate sunt sectorul de servicii casnice cu circa 32%, urmat de construcții cu 25% din forța de muncă[3]. De asemenea, migranții către țările europene se caracterizează de un nivel mai înalt de studii și legalizare în țările de reședință (circa 80% din aceștia sunt angajați în bază de contract)[4]. În schimb, structura fluxului de migranți către Rusia este dominată de bărbați şi populația din mediul rural (72,9% și respectiv 64,6% din numărul total) cu un nivel de educație mai scăzut și care activează preponderent în sectoarele de construcții și comerț[5]. Spre deosebire de UE, migranților către această țară este caracteristică mai mult tipul de migrație circulară și sezonieră cu un nivel scăzut de legalizare[6].

Se observă că după structură, aceste două contingente sunt mai mult complementare, regiunile respective atrăgând migranţi cu caracteristici socio-economice diferite. Prin urmare, substituirea acestora în caz de stopare a fluxului către o anumită regiune este puțin probabilă.

La specificul regional, se adaugă şi faptul că regimul liberalizat de vize pentru ţara noastră nu implică oportunități adiționale de angajare în țările UE[7]. Deci, chiar și în cazul liberalizării regimului de vize cu UE și a înăsprirea sancțiunilor contra cetățenilor moldoveni în Federația Rusă, nu este de așteptat o reorientare masivă a curentului migrațional din partea Rusiei către ţările europene.

Care sunt riscurile și ce opțiuni de politici ar putea fi implementate?

Cu siguranță, în eventualitatea re-întoarcerii unei părți din migranții Moldoveni din Rusia, povara principală ar putea cădea pe economia națională a Republicii Moldova, atât din punct de vedere a micșorării fluxului de remitențe, cât și din perspectiva presiunilor crescânde asupra pieței de muncă interne.

Dacă diminuarea remiterilor din Rusia, care constituie aproximativ 65% din total transferuri bănești de peste hotare[8], poate fi compensată prin împrumuturi sau diferite forme de asistență financiară externă, problema migranților totuși nu are soluții imediate. Luând în considerație criteriile socioeconomice ale migranților din Federația Rusă menționate mai sus, există riscul că marea parte din ei se vor întoarce la activitățile din sectorul informal al economiei. Mai mult decât atât, există și o incapacitate structurală a economiei naționale de a îngloba integral forța de muncă revenită în ţară: la sfârșitul lunii decembrie 2013 erau înregistrate doar 5205 locuri vacante versus zeci de mii potențiali aplicanți[9].

Alt aspect al problemei este micșorarea transferurilor bănești din această țară cu directe și indirecte repercusiuni asupra indicatorilor macroeconomici. Luând în considerație relația dintre creșterea transferurilor în ultimul deceniu și dinamica economiei naționale[10], în cazul micșorării volumului de remitențe se poate prognoza următoarele evoluții: a) creșterea presiunilor asupra valutei naționale; b) descreșterea imorturilor cu implicații asupra colectării impozitelor și taxelor; c) descreșterea veniturilor disponibile ale populației; d) decelerarea ratei de creștere a economiei naționale.

Printre măsurile clasice care pot contribui la ameliorarea riscurilor respective, pot fi menționate crearea noilor programe de reinstruire și sporire a calificărilor persoanelor întoarse, facilitând integrarea acestora pe piața locală. O alternativă plauzibilă la momentul actual poate servi reorientarea fluxului migrațional în forme legalizate, de lungă durată și diversificate geografic. Aceste programe de diversificare a migraţiei pot sa atenueze șocul de supraofertă a forței de muncă şi menținerea la un anumit nivel a volumului de remitențe. Totodată, pe termen lung, ca și în cazul comerțului extern, sunt necesare strategii și acțiuni cuprinzătoare menite să diminueze dependența economiei naționale de fluxurile migraționiste și de remitențele din partea Rusiei.

Concluzii

Ultimele evenimente în relațiile bilaterale dintre Republica Moldova și Federația Rusă, precum și mesajele transmise de către autoritățile rusești au scos în evidență încă un punct sensibil în relațiile bilaterale. Indiferent de evoluțiile ulterioare, este evident faptul că Moldova trebuie să elaboreze acțiuni care să micșoreze dependența în domeniul migrațional ca și în cazul reorientării comerțului exterior. Pentru aceasta este necesar de cuantificat riscurile și implementat un set de programe ca răspuns la provocările sus menționate:

a) de a sesiza și a cuantifica gravitatea problemei date pentru securitatea economică națională;

b) elaborarea unor politici naționale în domeniul respectiv;

c) implementarea programelor de recalificare și de modernizare a sistemului de educație profesională;

d) promovarea mecanismelor de informare a migranților asupra tuturor aspectelor de ajustare în țară și posibilă re-emigrare;

e) identificarea și implementarea factorilor motivanți de legalisare a migranților moldoveni pentru a asigura stabilitatea lor juridică și economică în țările de reședință;

f) formarea unui cadru instituțional și legislativ de diversificare a fluxurilor migraționale din țară;

g) îmbunătățirea substanțială a mediului de afaceri pentru a stimula cererea de forță de muncă. Doar un complex de măsuri la nivel de stat, inclusiv cele menționate, pot duce la ajustare lentă a economiei naționale la posibilul șocul extern migrațional și diminuarea dependenței externe, cel puțin prin prisma variabilelor menționate.

Acest material este realizat de către Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP cu sprijinul Fundației „Open Society Institute”, în cadrul proiectului de suport instituțional pentru 2013/2014. Afirmațiile și concluziile din acest document aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția sau opiniile finanțatorului.

[1]                      Datele au fost prezentate de către reprezentanta Serviciului Federal de Migraţiune din Rusia, Tamara Roşcina la întrevederea cu viceministrul muncii Sergiu Sainciuc, http://www.mpsfc.gov.md/md/newslst/0/1/5674/

[2]                      Российский ответ на решение таджикского суда становится яснее ("Radio Free Europe / Radio Liberty") http://inosmi.ru/middle_asia/20111112/177513071.html

[3]                      „Consolidarea Legăturii dintre Migraţie şi Dezvoltare”, IASCI/CIVIS, 2010

[4]                      Caracteristicile-cheie ale migraţiei din Moldova, http://www.criticatac.ro/11434/caracteristicile-cheie-ale-migraiei-din-moldova/

[5]                      „Migraţia Forţei de Muncă”, Biroul Naţional de Statistică, 2009

[6]                      „Moldovenii în Federaţia Rusă: profilul socioeconomic şi provocările de politici”, Organizația Internațională pentru Migrație, Misiunea în Moldova, 2013

[7]                      „Ce înseamnă Liberalizarea regimului de vize?”, http://www.gov.md/europa/ro/content/ce-%C3%AEnseamn%C4%83-liberalizarea-regimului-de-vize

[8]                      „Cine transferă mai mulţi bani acasă, emigranţii plecaţi în Rusia sau cei din UE? ”, http://www.eco.md/index.php/stiri-de-top/item/205-cine-transfer%C4%83-mai-mul%C5%A3i

[9]Agenției Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, http://anofm.md/documents/59

[10] ”Opțiuni privind valorificarea remitențelor și economiilor emigranților pentru dezvoltarea Republicii Moldova”, PNUD Moldova, 2013

Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro