„Referendumul” din Găgăuzia - atac asupra statalității Republicii Moldova?

imagine: protv.md imagine: protv.md
Data publicării: Miercuri, 05 Februarie 2014
Autori:
Accesări: 10782

Pe data de 2 februarie, 2014, în  U.T.A. Găgăuzia au avut loc două„referendumuri”:

 1) „referendumul” legislativ pentru autodeterminarea externă a locuitorilor din regiunea găgăuză;

2) „referendumul” consultativ  privind vectorul de dezvoltare externă a Republicii Moldova. În cadrul plebiscitelor au participat circa 70% din populația locală cu drept de vot, iar peste 98% din votanți s-au exprimat pentru aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Acest eveniment, deși controversat, este de o importanță deosebită, atât pentru elita politică de la Chișinău, cât și pentru societatea moldovenească în general, deoarece a scos la iveală ineficiența dialogului dintre autoritățile centrale și locale și a arătat limitele Chișinăului în ceea ce privește asigurarea respectării normelor de drept în cadrul autonomiei găgăuze. Mai mult decât atât, rezultatele „referendumurilor” au relevat o detașare pronunțată a populației din regiune de la direcția și reformele strategice urmate de Chișinău. Care, de fapt, sunt implicațiile și riscurile acestui eveniment și care ar trebui să fie politicile autorităților în acest sens?

Probleme de legalitate

Din start putem menționa că desfășurarea „referendumurilor” din 2 februarie este ilegală și rezultatele lor nu creează efecte juridice. Aceste plebiscite sunt anticonstituționale, or articolul 1 al Constituției Republicii Moldova stabilește că: „Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil”[1]. De asemenea, Legea privind statutul juridic special al  Găgăuziei stabilește în articolul 12, al.(3) lit.e) că:„în competența Adunării Populare a Găgăuziei intră doar efectuarea referendumurilor locale în probleme ce țin de competența Găgăuziei”[2], or problemele înaintate la plebiscit de către găgăuzi pot fi abordate doar în cadrul unui referendum naţional. 

Mai mult ca atât, la 3 ianuarie a.c., instanța de judecată de la Comrat a anulat hotărârile Adunării Populare Găgăuze privind desfășurarea „referendumurilor”. Ținând cont de faptul că autoritățile găgăuze nu au respectat prevederile legislației electorale cu privire la „referendumuri”, Comisia Electorală Centrală a declarat „referendumurile” drept ilegale, invocând de asemenea că desfășurarea scrutinului poate fi finanțată doar din bugetul de stat, or exercițiul de vot în speță a fost finanțat de către un milionar din Federația Rusă.[3]

Procuratura Generală, la rândul său, a dispus începerea urmăririi penale în baza articolului 352 C.P. – Samavolnicia, care presupune exercitarea unui drept legitim sau presupus în mod arbitrar şi prin încălcarea ordinii stabilite, dacă s-au cauzat daune în proporţii mari intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.[4]În pofida faptului că „referendumurile” contravin legislației în vigoare, Adunarea Populară a Găgăuziei a decis ca acestea să aibă loc.

 

Cine sunt organizatorii referendumului?

Cu părere de rău, desfășurarea ilegală a plebiscitelor a avut loc cu suportul partidelor de stânga (PCRM, PSRM), iar în Găgăuzia au fost prezenți deputați din Parlament, care făceau agitație pentru susținerea de către localnici a vectorului euroasiatic. Acțiunile unei părți a opoziției parlamentare, în această situație, contravin legislației naționale și sunt de-a dreptul antistatale. Urmărind scopul de a compromite pregătirile pentru semnarea Acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, acești demnitari de stat stimulează mișcările separatiste din sudul Moldovei. Totodată, rămâne fără o explicație rezonabilă faptul, că Adunarea Populară din Găgăuzia, având în componența sa 19 deputați PD și 2 deputați PLDM din totalul de 35 de deputați, s-a pronunțat de două ori în favoarea desfășurării plebiscitelor.[5]

De asemenea, un rol important în desfășurarea plebiscitelor l-a avut factorul extern. Federația Rusă își promovează activ proiectul său geopolitic într-un șir de state postsovietice. În afară de susținerea financiară a desfășurării referendumului, autonomia a fost vizitată de un grup de deputați din Duma de Stat a Federației Ruse și jurnaliști care au avut misiunea de a internaționaliza acest subiect.

 

Susținerea unanimă a vectorului euroasiatic în regiune

Deși „referendumul” este unul ilegal, nu putem ignora rezultatele acestuia, care a relevat faptul că populația locală nu împărtășește vectorul integraționist promovat de Chișinău, iar, în general, este detașată de reformele promovate în această direcție. Astfel, locuitorii autonomiei găgăuze care au participat la scrutin s-au exprimat pentru integrarea în Uniunea Vamală în proporție de 98,4% și doar 2,77% au ales vectorul european[6]. Veridicitatea acestor rezultate este una îndoielnică, având în vedere faptul că desfășurarea exercițiului de vot nu a fost coordonată cu Comisia Electorală Centrală și nu au fost prezenți observatori naționali și internaționali acreditați. Trezește suspiciuni și  modul în care au fost formulate întrebările din buletinele de vot: în cadrul celui de al doilea „referendum” s-a făcut o aluzie directă la pierderea în viitor a statalității Republicii Moldova asociată cu vectorul integraționist european.

Și totuși, dacă încercăm să apreciem rezultatele „referendumului consultativ” privind vectorul de dezvoltare externă a Republicii Moldova, putem menționa că ponderea susținătorilor vectorului european în cadrul Găgăuziei diferă esențial de cel înregistrat la nivel național.  Ultimele două sondaje ale Institutului de Politici Publice ne arată o susținere a vectorului european la nivel de 51% (aprilie 2013)[7] și 47,7% (noiembrie 2013)[8], vectorul euroasiatic fiind susținut de 52% (aprilie 2013) și respectiv 46,2% (noiembrie 2013).

Aici apare întrebarea: care sunt motivele care au cauzat orientarea majorității găgăuzilor spre vectorul Estic? Rezultatele „referendumului”elucidează lipsa unei politici eficiente de informare onestă și deschisă a populației găgăuze privind aspectele ce țin de integrarea economică în spațiul european și în spațiul euroasiatic. Guvernarea nu a aplicat strategiile necesare pentru a explica populației regiunii implicațiile, oportunitățile și balanța riscurilor asociate cu ambele opțiuni integraționiste. Prin urmare, populația locală a fost expusă mai multor manipulări de opinie publică și a fost indusă în eroare. Totodată, lipsa de informare a alimentat un nivel sporit de reticență față de vectorul strategic integraționist urmărit de Chișinău.

Chiar de la începutul perioadei de independență a Republicii Moldova, în regiune au existat sentimente separatiste pronunțate, ce au dus la crearea autonomiei găgăuze în 1994. Comunicarea ineficientă a Chișinăului cu Comratul, atât la nivel oficial, cât și la nivelul societății civile, a contribuit la instituirea în autonomie a spiritului de autoconservare, de izolare față de politicile statului. Această detașare a găgăuzilor a fost alimentată și de lipsa unor politici efective de integrare a minorităților naționale în societatea moldovenească și în politicile promovate de Chișinău. Or majoritatea cetățenilor de etnie găgăuză preferă să locuiască compact pe teritoriul U.T.A.G. și refuză să studieze limba de stat, ceea ce a condus la faptul că localnicii nu au acces la informație obiectivă și nu cunosc suficient despre perspectivele şi oportunităţile integrării europene, fapt recunoscut și de prim-ministru[9].

 

Consecințele „referendumurilor”

Cu toate că „referendumul” privind vectorul de dezvoltare externă este unul consultativ, rezultatele acestuia vor fi utilizate pentru a ataca statalitatea Republicii Moldova, exact ca în cazul pseudo-referendumului din partea stângă a Nistrului, desfășurat la 17 septembrie 2006[10]. Astfel de acțiuni de sfidare a legii se înscriu perfect în agenda politică de nesupunere civică promovată în ultimii ani de opoziția parlamentară.

„Referendumul” petrecut recent în Găgăuz Yeri poate avea „efect de domino”. Deja au fost luate decizii ca asemenea referendumuri să se desfășoare în raioanele Basarabeasca și Taraclia, iar forțele pro-ruse planifică să facă tentative de acest gen și în orașul Bălți. Spre regret, prin acțiunile date se sporește scindarea societății, care poate avea efecte nefaste asupra statalității Republicii Moldova.„Efectul domino” poate conduce la nihilism juridic și anume la slăbirea puterii centrale, însoțită de un comportament samavolnic  al autorităților publice locale.

 

Ce măsuri trebuie să întreprindă guvernarea?

Trebuie să recunoaștem că autoritățile centrale nu au prea multe pârghii de influență în asemenea cazuri. Totuși, vom menționa câteva măsuri care pot fi întreprinse pentru a preveni asemenea evenimente pe viitor și pentru a atenua riscurile asociate cu „efectul domino”:

  • Procuratura Generală trebuie să ducă până la capăt dosarul penal deschis în baza evenimentelor din Găgăuzia, iar acțiunile cu caracter anti-statalist implementate de anumite forțe și organizații necesită a fi sancționate conform legislației în vigoare.
  • Autoritățile de la Chișinău trebuie să mențină o retorică clară și nu trebuie să permită ca și în alte regiuni și orașe să se desfășoare asemenea „referendumuri”. Ilegalitatea acestora necesită a fi comunicată și explicată în mod exhaustiv pentru întreaga populație.

Totuși, în asemenea cazuri măsurile coercitive (prin penalizare și impunere) ar putea avea un efect modest dacă populația din regiunea găgăuză, dar și alte localități ale Republicii Moldova continuă să fie distanțată de procesele economice și politice urmate de Chișinău. Prin urmare, sunt necesare implementarea unui set întreg de instrumente motivaționale. Deși efectul va putea fi văzut pe termen lung, acestea tind să fie mai eficiente în timp:

  • Pentru a stimula procesul de integrare a populației de etnie găgăuză în societatea moldovenească, ar fi utilă implementarea unui program educațional de schimb de experiență cu alte regiuni ale țării la nivel educațional.
  • Desfășurarea unui program de cultivare a identității minorităților naționale și aplicarea unei politici educaționale și culturale care ar stimula cunoașterea limbii oficiale. Orice tentative de asimilare a minorităților etnice de către populația majoritară vor fi neproductive.
  • Lansarea unui vast program de comunicare directă cu cetățenii privind Parteneriatul Estic și esența agendei de asociere economică și politică cu UE. Spre exemplu, în autonomia găgăuză nu s-au relatat pe deplin proiectele de infrastructură la nivel local finanțate din buget și din fondurile europene. Deci, atractivitatea proiectului European poate fi sporită doar prin intermediul unei strategii de comunicare clară și onestă.
  • Furnizarea informațiilor și suportului logistic autorităților publice locale privind participarea în cadrul proiectelor europene, pentru a spori oportunitățile de finanțare.
  • Organizarea meselor rotunde cu antreprenorii privind implementarea prevederilor relevante din Acordul de Asociere și a pârghiilor existente pentru atenuarea eventualelor riscuri.
Acest material este realizat de către Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP cu sprijinul Fundației „Open Society Institute”, în cadrul proiectului de suport instituțional pentru 2013/2014. Afirmațiile și concluziile din acest document aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția sau opiniile finanțatorului.

[1]Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994, publicată la 12.08.1994 în Monitorul Oficial Nr. 1, art.1  

[2]Legea Nr. 344, din 23.12.1994, privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), publicată la 14.01.1995 în Monitorul Oficial Nr. 3-4     art Nr : 51

[3]IurieCiocan: Nu a fostnici un demers la CEC pentruorganizareareferendumului: http://www.prime.md/rom/news/politics/item5925/

[4]Codul Nr. 985 din  18.04.2002, CodulPenal al RepubliciiMoldov,aPublicat la 14.04.2009 înMonitorulOficial Nr. 72-74

[5]Constantin Tănase: Referendumul găgăuz e pe conștiința conducerii R. Moldova http://www.timpul.md/articol/referendumul-gagauz-e-pe-contiina-conducerii-r--moldova-54604.html

[6]Результаты референдумов в Гагаузии обнародованы ЦИК http://pan.md/news/Rezulitati-referenduma-v-Gagauzii-obnarodovani-TsIK--/47867

[7]Barometrul de OpiniePublică - aprilie 2013 http://ipp.md/public/files/Barometru/BOP_aprilie_2013_Final.pdf

[10]Большинство жителей Приднестровья проголосовали за независимость и союз с Россией, http://www.newsru.com/world/18sep2006/refer.html

 

Tipărește
Autori:

Accesează aplicațiile de monitorizare

Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro