Președintele Moldovei, Igor Dodon, în vizită la Bruxelles – contemplarea unui suicid economic

sursa foto: telegrafonline.ro sursa foto: telegrafonline.ro
Data publicării: Luni, 06 Februarie 2017
Accesări: 11128

Săptămâna aceasta, pe 7 februarie, pentru prima dată de când a fost ales Președinte al Moldovei în noiembrie 2016, Igor Dodon este așteptat la Bruxelles unde va avea loc prima întrevedere cu Uniunea Europeană.

Agenda lui politică este fățiș „pro-rusă” și împotriva Acordului de Asociere cu UE, care din iulie 2016 este pe deplin în vigoare. Acest acord prevede o Zonă de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC), care îi acordă Moldovei acces deplin la piața UE practic pentru toate produsele, iar Moldova are la dispoziție până la 10 ani pentru a proceda în mod similar, eliminând tarifele la importurile din UE.

Președintele Igor Dodon a desfășurat prima sa vizită în străinătate la Moscova, în perioada 16-17 ianuarie, unde a avut discuții cu Președintele Vladimir Putin și alți oficiali ruși de rang înalt. La conferința de presă cu Vladimir Putin, Dodon a menționat că Acordul de Asociere „nu a adus nimic bun Moldovei”, că ar susține denunțarea acestuia și ar iniția în schimb o cooperare activă cu Uniunea Economică Eurasiatică.

Conferința de presă a Președinților Vladimir Putin și Igor Dodon, Moscova, 17 ianuarie 2017. Extras:

„Suntem pragmatici și înțelegem că există un Acord de Asociere cu Uniunea Europeană. Printre altele, eu, în mod repetat, m-am exprimat împotriva semnării Acordului. Consider că acest Acord nu a adus nimic bun pentru Moldova. Am pierdut piața rusă și, cât nu ar fi de straniu, volumul exporturilor noastre în UE tot a scăzut. Adică, nu am primit nimic de la semnarea acestui Acord. Nu exclud că, după următoarele alegeri parlamentare, aceasta va fi poziția majorității parlamentare și eu o voi susține. Iată este Partidul Socialiștilor - sper că ei vor obține majoritatea parlamentară și acest Acord va fi anulat.

În ceea ce privește cooperarea cu Uniunea Economică Eurasiatică - ea este foarte importantă. Domnul Putin a vorbit despre acest fapt. Dimineața am avut o întrevedere cu conducerea Comisiei Economice Eurasiatice. Astăzi am înaintat inițiativa de a semna un memorandum-cadru de cooperare cu UEEA. Am convenit că vom începe consultările în următoarele săptămâni și pentru a semna acest memorandum în următoarele câteva luni. El nu contravine altor acorduri pe care Moldova le are deja semnate cu alți parteneri, dar este primul pas spre o apropiere.

L-am rugat pe domnul Putin să examineze oportunitatea de a-i acorda Moldovei statutul de observator în cadrul Comisiei Economice Eurasiatice. Consider că acesta este un pas bun pentru ca noi să vedem ce trebuie de făcut și cum de făcut, precum și pentru ca să acumulăm informații din ambele părți”.[1]

La momentul de față Dodon nu are autoritatea de a face așa ceva, deoarece competențele lui constituționale ca Președinte sunt limitate, iar majoritatea parlamentară și guvernul sunt dominate de partide cu agendă pro-europeană, care nu sunt de acord cu el. Totuși, nu mai târziu de anul 2018 vor avea loc alegeri parlamentare și Dodon urmărește obținerea unei majorități parlamentare la acel moment, astfel încât să poată merge înainte cu obiectivele sale.

În contextul vizitei sale de la Bruxelles trebuie, întâi de toate, să clarificăm faptele. Pe parcursul ultimului deceniu, structura comerțului moldovenesc s-a schimbat masiv în direcția UE și tot mai departe de Rusia. Datele de bază sunt următoarele (vedeți și Figura 1)[2,3] :

  • Exporturile moldovenești spre UE au crescut de la 444 milioane dolari SUA în anul 2005 la 1.218 milioane dolari SUA în anul 2015, ceea ce reprezintă o creștere de 274%.
  • Pe parcursul aceleiași perioade, exporturile moldovenești spre Rusia au scăzut de la 347 milioane dolari SUA la 241 milioane dolari SUA, ceea ce reprezintă o scădere de 30%.

Capture ro1

Pe termen mai scurt, în perioada de negociere, semnare și intrare în vigoare a Acordului de Asociere cu UE, situația a fost identică:

  • Exporturile moldovenești spre UE au crescut de la 1.103 milioane dolari SUA în anul 2012 până la 1.218 milioane dolari SUA în anul 2015, o creștere de 11%, pe când exporturile spre Rusia au fost în scădere.

Chiar dacă Rusia ar elimina sancțiunile aplicate exporturilor din Moldova, iar acestea ar reveni de la nivelul 241 milioane dolari SUA în 2015 la nivelul de 404 milioane dolari SUA în 2010, acestea oricum nu ar reprezenta mai mult de o treime din nivelul curent al exporturilor spre UE (Figura 1).

O situație similară și de-a dreptul spectaculoasă se observă și în cazul regiunii transnistrene, unde la fel a crescut ponderea exporturilor spre UE de la 20% în anul 2005 la aproximativ 66% în perioada 2015-2016, pe când exporturile spre Rusia au scăzut dramatic de la 40% în anul 2005 la 8% în perioada 2015-2016[4]. Acest lucru demonstrează că și regiunea separatistă controlată de Rusia a trebuit să se miște radical spre piața UE, fapt pe care Președintele Dodon l-a ignorat în totalitate pe parcursul vizitei sale la Moscova.

Motivele orientării spre UE sunt clare. UE deja liberaliza importurile din Moldova de prin anul 2006 (prin intermediul Sistemului Generalizat de Preferințe - GSP, GSP+) și, mai activ, după anul 2008 (Preferințele Comerciale Autonome), înainte de semnarea Acordului de Asociere. Între timp Rusia a preferat să procedeze invers și să sancționeze importurile din Moldova apelând la manipularea în scopuri politice cu standardelor tehnice, în special fiind vorba de standarde privind siguranța produselor agricole (atât pentru cele de origine vegetală, cât și cele de origine animală).

Alegerea politică a Moscovei a fost că Moldova trebuie pedepsită dur pentru aprofundarea cooperării cu UE. Mai exact, în septembrie 2013 Rusia a interzis importul de vinuri moldovenești, în iulie 2014 a interzis importul de fructe și legume proaspete, iar în august 2014 a introdus taxe de import la 19 categorii de produse (contrar obligațiilor prevăzute de Acordul privind Zona de Comerț Liber din cadrul CSI, pe care ambele state l-au ratificat [5]).

Este absolut contrar regulilor Organizației Mondiale a Comerțului de a manipula, în scopuri politice, cu standarde tehnice, obiective din punct de vedere științific. Dar Rusia nu ia în serios regulile OMC atunci, când acestea contravin intereselor sale geopolitice de a intimida și a pedepsi vecinii mici pentru comportament insubordonat (adică independent). Rusia a aplicat aceleași metode, în paralel, față de Ucraina și Georgia.

Din 2015, Moscova a început să redeschidă parțial piața sa pentru anumite bunuri moldovenești (legume și fructe, vinuri etc.), dar pentru un număr limitat de companii, majoritatea din ele fiind originare din regiuni cu manifestări pro-ruse - autonomia găgăuză și regiunea separatistă transnistreană. Rusia a început să aplice principiul „biciului și turtei dulci” pentru a spori tensiunea și divergențele dintre autoritățile centrale pro-europene ale Moldovei și Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia.

Noua interdependență economică a Moldovei cu piața europeană și declinul dependenței de piața Rusiei are proporții enorme. Moldova acum depinde de piața UE de cinci ori mai mult decât de cea rusească, ponderile fiind prezentate în continuare (Figura 2)[6,7].

Capture 2roo

  • Exporturi spre Rusia 12%
  • Exporturi spre UE 62%
  • Exporturi spre „piața europeană lărgită” 72%

În prezent Moldova extinde rețeaua sa de acorduri de liber schimb cu state din „piața europeană lărgită”, care constă din toți vecinii apropiați ai UE, cu care aceasta are acorduri de liber schimb. Aici sunt incluse, în afară de UE, statele membre ale EFTA (Norvegia și altele), CEFTA (statele din Balcani ce nu fac parte din UE), Uniunea Vamală a UE (Turcia), partenerii UE sud-mediteraneeni, precum și alți parteneri ai Moldovei în cadrul ZLSAC (Ucraina, Georgia). Moldova este atât liberă, cât și încurajată să consolideze această rețea de zone de liber schimb. Această piață europeană lărgită cuprinde 72% din totalul exporturilor moldovenești. Toate acestea ar dispărea dacă Moldova ar accede în Uniunea Economică Eurasiatică, pe care o propune Președintele Dodon.

UE, de rând cu FMI, a acordat Moldovei asistență creditară macroeconomică substanțială, asistență considerabilă sub formă de granturi, iar Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) au devenit cele mai mari surse de investiții străine.

Examinând oportunitatea de a se apropia sau chiar intra în Uniunea Economică Eurasiatică, Președintele Dodon ar trebui să se gândească mai mult la experiența Armeniei, deoarece el, în esență, vrea să realizeze o repetare întârziată a scenariului Armeniei din anul 2013. Armenia, la fel ca Moldova, Georgia și Ucraina, a negociat un Acord de Asociere și ZLSAC cu UE, care urma să fie semnat în noiembrie 2013, în cadrul unui summit UE de la Vilnius. Rusia a fost împotriva acestui fapt și l-a invitat Președintele Armeniei la Moscova cu două luni mai devreme, în septembrie, la o ședință absolut netransparentă. Ca rezultat, Armenia a cedat presiunii Rusiei de a refuza semnarea Acordului cu UE și a adera la Uniunea Economică Eurasiatică. Quid pro quo-ul acestei schimbări radicale nu a fost dezvăluit vreodată, dar se presupune pe larg că Rusia a aplicat șantajul, cu amenințări de a slăbi garanția de securitate a Armeniei în raport cu Azerbaidjan și de a înrăutăți viața diasporei armenești din Rusia.

În rezultatul aderării la Uniunea Economică Eurasiatică, Armenia a fost obligată să mărească tarifele la import în cadrul OMC, astfel excluzându-se de pe piața europeană și cea mondială. Armenia a devenit atât nesatisfăcută de acest fapt, încât a solicitat scutiri de la tariful extern comun al Uniunii Economice Eurasiatice pentru tocmai 800 de linii tarifare și a trebuit să petreacă primul an în cadrul Uniunii în încercări de a negocia, cel puțin, niște aranjamente de încetinire, dacă nu de stopare a pașilor protecționiști din cadrul Uniunii. Pe lângă toate acestea, economia Rusiei a intrat în recesiune și a tras în jos cu sine și restul membrilor Uniunii Eurasiatice. Cifrele prezintă o scădere a exporturilor din Armenia spre Rusia de la 331.9 milioane euro în anul 2013 la 225.8 milioane USD în anul 2015 (fără re-exporturi)[8]. Pe scurt, dacă Președintele Dodon ar privi experiența Armeniei în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice, el nu ar vedea un tablou deloc plăcut.

În câteva cuvinte, toate acestea înseamnă că Președintele Dodon deja dăunează economiei moldovenești prin crearea unei incertitudini strategice privind viitorul țării pentru investitorii străini. Ideea ca Moldova să denunțe Acordul de Asociere cu UE pentru a adera la Uniunea Economică Eurasiatică este posibilă din punct de vedere tehnic și este o opțiune politică deschisă în situația la zi (cu 40-50% de susținere potrivit sondajelor recente). Totuși, un astfel de pas ar fi foarte aproape de un suicid economic pentru Moldova.

Referință Citește versiunea Rusă


 [1]  http://en.kremlin.ru/events/president/news/53744

[2] Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova

[3] Datele exclud exporturile din regiunea transnistreană

[4] http://expert-grup.org/media/k2/attachments/RER_Transnistria_July_2016_EN.pdf

[5] Acordul privind Zona de Comerț Liber din cadrul CSI, http://cis.minsk.by/reestr/ru/printPreview/text?id=3183

[6] Biroul Național de Statistică

[7] Datele exclud exporturile din regiunea transnistreană

[8] UN Comtrade, datele eclud re-exporturile

 

Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

app61
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
aplicat611ro
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
rap eu ro
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat81

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: