NOTĂ DE POZIȚIE privind convertirea în datorie de stat a creditelor de urgență acordate de către BNM în 2014/15 unor bănci comerciale

Tipărește
Data publicării: Marți, 04 Octombrie 2016
Accesări: 22542

La data de 26 septembrie, 2016, Guvernul și-a asumat răspunderea față de proiectul de lege care prevede, în esență, convertirea garanțiilor acordate în anul 2014 și 2015 pentru creditele BNM pentru Banca de Economii, Banca Socială și Unibank în datorie de stat[1] (a se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1085 din 26 septembrie 2016 cu privire la angajarea răspunderii asupra proiectului de lege privind emisiunea obligațiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanțelor a obligațiilor de plată derivate din garanțiile de stat nr. 807 din 17 noiembrie 2014 și nr. 101 din 1 aprilie 2015 (în continuare Proiectul de lege din 26.09.2016 privind emisiunea obligațiunilor de stat în vederea executării garanțiilor Guvernului), Monitorul Oficial nr. 329-336 din 27 septembrie 2016).

La prima vedere, măsura respectivă ține doar de executarea prevederilor legale[2] conform cărora, dacă beneficiarul creditelor nu va fi în stare să întoarcă datoria, aceasta va fi transpusă pe bugetul de stat. Astfel, în contextul falimentului celor 3 bănci, garanția se transformă în datorie de stat, cu implicațiile fiscale corespunzătoare. Pe lângă executarea prevederilor legale, Guvernul a recurs la această măsură din alte două considerente importante. În primul rând, pentru a evita o altă lovitură de imagine în rezultatul neonorării obligațiunii de plată față de BNM, fapt ce ar compromite și mersul negocierilor cu FMI privind un potențial Memorandum de finanțare. În al doilea rând, această măsură a asigurat protejarea independenței BNM, deoarece, dacă Guvernul nu ar fi asigurat convertirea, fondul de rezervă al BNM ar fi devenit debitar, ceea ce, conform Legii BNM[3], ar obliga statul, în persoana Ministerul Finanțelor, să transfere suma restantă către BNM.

Cu toate acestea atestăm cel puțin 6 probleme asociate cu natura și modul în care a fost luată această decizie:

  • Consultarea insuficientă a deciziei adoptate. Este surprinzător faptul că o decizie cu efecte bugetare atât de pronunțate (majorarea datoriei de stat cu aproximativ 37% până la valoarea de 51 mlrd. MDL), a fost adoptată fără ca Parlamentul, Guvernul, BNM și alte instituții relevante să organizeze în prealabil consultări și/sau dezbateri publice pe marginea alternativelor existente pentru soluționarea crizei bancare. Este salutabilă prezentarea proiectului de lege în cadrul ședințelor comisiilor parlamentare de profil, precum și plasarea acestuia pe site-ul Parlamentului. Totuși, procesul de consultare a unui proiect de lege atât de important ar trebui să includă și organizarea de consultări publice, fundamentarea asupra impactului macroeconomic al acesteia, precum și examinarea și prezentarea practicii internaționale ale altor state care s-au confruntat în ultimii ani cu crize bancare asemănătoare[4].
  • Decizia a fost luată cu evitarea Parlamentului, prin asumare de răspundere a Guvernului, în detrimentul principiului democratic de bază de divizare a puterilor în stat, de controlare a executivului de către forul legislativ și, respectiv, cu mai multe dubii legate de constituționalitatea acesteia (având în vedere implicațiile fiscale pronunțate). Dubiile privind legalitatea ultimelor asumări de răspundere a Guvernului sunt alimentate de faptul că acestea de regulă se fac în caz de forță majoră care pun în pericol existența statului, viața oamenilor sau trebuie reglementate de urgență anumite relații sociale –niciuna din aceste condiții nu a fost îndeplinită în mod vădit.
  • Decizia a fost luată pe fondul progreselor modeste ale organelor de anchetă în remedierea consecințelor fraudei bancare. Procesul de recuperare a banilor furați din cele 3 bănci derulează lent și netransparent, iar cercetările organelor de anchetă de până acum au fost cu rezultate modeste, cel puțin din perspectiva celor vizibile.
  • Convertirea garanțiilor emise de Guvern în obligațiuni de stat reiterează efectul hazardului moral creat de garanțiile emise în 2014 și 2015. Trebuie să accentuăm că hazardul moral a fost deja creat odată cu emiterea garanțiilor în 2014 și 2015, iar decizia Guvernului din 26 septembrie a fost un rezultat al executării prevederilor garanțiilor respective. Efectul de hazard moral este caracteristic atât pentru persoanele fizice, care tind să nu examineze situația financiară a băncilor, mizând pe implicarea statului în recuperarea integrală a depozitelor în caz de faliment, cât și de acționarii și managerii bancari de rea-credință. Astfel, potențialii devalizatori bancari vor putea acționa fără grijă și frică știind că aceste costuri vor fi suportate mereu de popor. Este important să menționăm că această tendință de asumare de riscuri nejustificate și chiar comitere de fraude derivă din responsabilizarea scăzută, atât a celor implicați în activitatea bancară, cât și a persoanelor cu funcții de răspundere din instituțiile de stat. 
  • Rată efectivă a dobânzii de 5% asupra obligațiunilor emise pentru perioada de 25 de ani, nu are justificare economică. Conform notei informative publicate anterior[5], rata respectivă reiese din necesitatea acoperirii pierderilor ca urmare a inflației viitoare. Totuși, instituirea acestei rate va adăuga în jur de 11,5 miliarde lei la datoria totală.
  • Asumarea de răspundere este efectul garanțiilor emise în 2014 și 2015 care au sfidat principiile de bază de echitate. Deși, o parte din datorie va fi acoperită din contul activelor recuperate de la cele 3 bănci, probabil marea majoritate a acesteia va trebui să fie rambursată din contul plătitorilor de taxe. În acest context, inechitatea este determinată cel puțin de 2 factori: (i) pierderile pentru fraudele bancare sunt suportate de plătitorii de taxe și nu de persoanele/instituțiile responsabile care nu au reușit să prevină, să deconspire și/sau să elucideze aceste fraude; și (ii) circa jumătate din garanții au fost emise pentru depozitele interbancare, deci nu aveau nimic în comun cu persoanele fizice care dețineau depozite la cele 3 bănci falimentate.

Citește Nota de Poziție Прочитай Изложение Позиции  Read the Position Note

Poziția din nota respectivă este susținută de principiu de către următorii membri ai grupului de inițiativă pentru promovarea reformelor urgente (în ordine alfabetică): Alexandru Zgardan, Alexei Buzu, Eugen Ghilețchi, Ion Gumene, Ion Guzun, Ion Preașca, Nadejda Hriptievschi, Sergiu Gaibu, Stas Madan, Veaceslav Negruță. Mai multe multe detalii despre Grupul de inițiativă pentru promovarea reformelor urgente sunt prezentate în Anexă.

Publicația a fost finanțată de către Ambasada Britanică Chișinău prin Fondul pentru Buna Guvernare. Responsabilitatea pentru conţinutul acestei publicaţii aparţine autorului, şi nu neapărat reflectă poziţia Guvernului Britanic.


[1] Proiectul de lege privind emisiunea obligațiilor de stat în vederea executării de către Ministrul Finanțelor a obligațiunilor de plată derivate din garanțiile de stat nr. 807 din 17 noiembrie, 2014 și nr. 101 din 1 aprilie 2015.

[2] Hotărârea Guvernului Nr.938 din 13.11.2014 și Hotărârea Guvernului Nr.124 din 30.03.2015

[3] Articolul 19, al. (6), Legea cu privire la BNM

[4] Una din cele mai bune exemple de soluționare a crizei bancare este exemplul Islandei. Această țară a refuzat să se conformeze regulii „too big to fail” și nu a intervenit în a salva băncile, lăsând la o parte toate amenințările FMI și ale UE. Președintele a organizat un referendum pentru a consulta cetățenii despre faptul dacă Guvernul să salveze băncile și să împovăreze propriul popor pentru mulți ani sau nu. Evident 95% din populație au votat împotrivă, ceea ce a dus la prăbușirea băncilor. Au fost organizate alegeri anticipate și toți cei responsabili de frauda bancară au fost puși la închisoare. Pare ireal la moment pentru țara noastră, dar cel puțin practica internațională trebuie de studiată pentru a înțelege logica soluționării crizei în țara noastră.

[5] Proiectul de lege nr. 257 din 08.06.2016

 

Tags: Natalia Chitii

test

Website test
Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

app61
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
aplicat611ro
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
rap eu ro
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat81

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: