Cetățenie pentru investiții sau investiții pentru cetățenie?

Tipărește
sursa foto: ipn.md sursa foto: ipn.md
Data publicării: Vineri, 18 August 2017
Accesări: 13064

În schimbul unor investiții cetățenii străini obțin posibilitatea de a intra în posesia cetățeniei și respectiv a pașaportului moldovenesc. Acest lucru este posibil ca urmare a revizuirii Legii cetățeniei Republicii Moldova nr. 1024-XIV din 2 iunie 2000, realizată prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative, adoptată în lectură finală pe 19 decembrie 2016. În noua sa versiune, Legea privind cetățenia extinde criteriile de eligibilitate pentru pașaportizarea cetățenilor străini. Astfel, pot solicita cetățenia moldovenească străinii care întrunesc un set de condiții: 1) dețin o reputație economică bună; 2) nu prezintă pericol sau risc pentru ordinea publică și securitatea economică; 3) contribuie la Fondul de investiții publice pentru dezvoltare durabilă sau efectuează și menține, pentru o perioadă de 60 de luni (5 ani), investiții în cel puțin unul din domeniile de dezvoltare strategică ale Republicii Moldova, aprobate de către Guvern. 

Potrivit autorilor notei de poziție pe marginea amendamentelor legislative de modificare a legislației ce reglementează regimul de acordare a cetățeniei, modificarea legii cetățeniei s-a făcut cu abateri semnificative de la principiile transparenței decizionale. Lipsesc dovezi atât privind organizarea de către comisiile parlamentare a consultărilor publice, cât și despre eventualelor rezultate ale acestor consultări. Totodată evaluarea anticorupție realizată de CNA a identificat o serie de neajunsuri și riscuri de coruptibilitate și pentru securitatea cetățenilor și a țării. Deși unele recomandări ale CNA au fost luate în calcul de către Parlament la adoptarea legii finale, îngrijorările majore legate de atribuțiile excesive acordate Ministerului Economiei, perioada scurtă dedicată acordării cetățeniei (30 zile), nereglementarea Fondului pentru investiții și altele au fost trecute cu vederea.

Atât în procesul de amendare a legii privind cetățenia, cât și în cel de elaborare a Regulamentului cu privire la regulile de acordare a cetățeniei prin investiție nu s-a făcut o evaluare asupra implicațiilor macroeconomice ale unui asemenea program. Sectoarele strategice de investiții menționate în ambele documente nu corespund cu obiectivele de dezvoltare economică a țării și nici nu presupun careva impedimente în vederea realizării investițiilor în lipsa cetățeniei. De asemenea, sectorul imobiliar și cel al VMS sunt puternic conectate la sistemul bancar și cel financiar al țării, or criza din 2014-2015 a subminat puternic reziliența băncilor comerciale, care continuă și la moment să se confrunte cu o serie de dificultăți. Respectiv, destabilizarea unor sectoare economice prin intermediul unor programe evaluate insuficient poate genera riscuri semnificative asupra procesului de menținere a stabilității financiare. Pe lângă riscurile pe care le comportă pentru economia națională, mecanismul de acordare a cetățeniei prin investiții conține multiple neajunsuri și abateri de la standardele anti-corupție, care pot afecta ordinea publică a țării, iar prin consecință pot duce inclusiv la suspendarea regimului fără vize cu UE pentru toți cetățenii moldoveni.

Reieșind din cele menționate, considerăm inoportună promovarea mai departe a mecanismului de acordare a cetățeniei prin investiție, cel puțin în forma în care este prezentat la moment. De asemenea, atât timp cât nu există o justificare economică clară asupra nevoii acordării cetățeniei unor potențiali investitori străini, considerăm că mediul politic nu trebuie să se lanseze în programe caracteristice paradisurilor fiscale, care în final să susțină realizarea unor interese înguste de grup și să pună în pericol interesul public (eventuala suspendare a regimului fără vize cu UE). Mai mult ca atât, țara noastră a obținut regim liberalizat de vize cu UE pentru cetățenii săi în condițiile și conform situației la momentul respectiv, astfel, acest drept nu poate fi transformat într-un business pentru cetățenii străini, chiar dacă aceștia au foarte mulți bani. În final, atragem atenția că Republica Moldova are nevoie de investiții străine în economia reală, care să creeze locuri de muncă și să dezvolte sectoarele cu adevărat strategice și care în final să contribuie la bunăstarea pe termen lung a întregii populații.   

Descarcă publicația  Descarcă publicația (EN)

În schimbul unor investiții cetățenii străini obțin posibilitatea de a intra în posesia cetățeniei și respectiv a pașaportului moldovenesc. Acest lucru este posibil ca urmare a revizuirii Legii cetățeniei Republicii Moldova nr. 1024-XIV din 2 iunie 2000, realizată prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative, adoptată în lectură finală pe 19 decembrie 2016. În noua sa versiune, Legea privind cetățenia extinde criteriile de eligibilitate pentru pașaportizarea cetățenilor străini. Astfel, pot solicita cetățenia moldovenească străinii care întrunesc un set de condiții: 1) dețin o reputație economică bună; 2) nu prezintă pericol sau risc pentru ordinea publică și securitatea economică; 3) contribuie la Fondul de investiții publice pentru dezvoltare durabilă sau efectuează și menține, pentru o perioadă de 60 de luni (5 ani), investiții în cel puțin unul din domeniile de dezvoltare strategică ale Republicii Moldova, aprobate de către Guvern.

În scopul aplicării prevederilor noi din Legea cetățeniei Republicii Moldova[1], Guvernul a elaborat Regulamentul cu privire la regulile de acordare a cetățeniei prin investiții. Anume Regulamentul specifică valoarea investițiilor pe care trebuie să le facă străinii – contribuție de 100 mii Euro la Fondul de Investiții Publice sau investiții de 250 mii Euro în sectoarele strategice, stabilite de Guvern, pentru o perioadă de 5 ani. Proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la regulile de acordare a cetățeniei prin investiție, care include Regulamentul dat, a fost publicat pe platforma particip.gov.md pe 27 iunie[2], iar data limită pentru recepționarea comentariilor a fost stabilită pentru 3 iulie (doar 4 zile lucrătoare), adică în contradicție cu legislația în vigoare ținând cont că potrivit Legii privind transparența decizională (Art. 12, p.2)[3], recomandările pot fi prezentate în termen de cel puțin 10 zile de la data mediatizării anunțului privind organizarea consultărilor publice. În linii generale, elaborat de către Ministerul Justiției, acesta descrie procedura de acordare a cetățeniei potențialilor investitori și atribuțiile Comisiei pentru examinarea dosarelor de participarea la programul de investiții în așa zisele sectoare strategice ale economiei naționale.

Legea privind modificarea legii cetățeniei și Regulamentul propus nu corespund interesului public și afectează securitatea țării. Raportul de expertiză anticorupție, realizat de către CNA, cu ștampila Secretariatului Parlamentului Republicii Moldova tocmai din 23 decembrie 2016, adică la patru zile după adoptarea legii în lectură finală (19 decembrie 2016), conține o serie de critici importante cu privire la propusa modificare a legii cetățeniei. Astfel, CNA accentuează că interesele promovate în proiectul de lege sunt „în detrimentul interesului public și cu riscuri majore pentru siguranța și securitatea cetățenilor și a statului Republicii Moldova. Deși, amendamentele adoptate prevăd atragerea investițiilor, acestea ignoră alte aspecte precum securitatea națională sau protejarea economiei țării. În viziunea CNA, în contextul crizei migranților care a lovit Uniunea Europeană (UE) și a pericolelor legate de terorism, simplificarea procedurilor de obținere a cetățeniei creează „un pericol iminent și direct la adresa securității Republicii Moldova”.

Există o compatibilitate insuficientă între legea adoptată și standardele naționale în domeniul combaterii corupției. De fapt, avizul CNA recunoaște în mod expres faptul că modificarea legii cetățeniei face abateri de la principiile anticorupție existente în legislația națională. Odată cu implementarea amendamentelor menționate pot apărea potențiale conflicte de norme. CNA descrie obiecțiile legate de faptul că viitoarea Comisie privind examinarea dosarelor solicitanților de cetățenie va avea atribuții care se suprapun cu atribuțiile exclusive ale Președintelui țării în acest domeniu, realizate cu ajutorul Comisiei pentru problemele cetățeniei și acordării azilului politic. Mai mult decât atât, nu este clar de ce anume Ministerul Economiei a primit asemenea atribuții, respectiv de coordonare a Comisiei de evaluarea a dosarelor. Potrivit CNA, Ministerul Economiei trebuie să primească atribuții doar legate de evaluarea și monitorizarea investițiilor și verificarea bunei reputații economice, nu și deciderea asupra acordării cetățeniilor.

Regulamentul propus spre aprobare face referință la Fondul de investiții publice pentru dezvoltare durabilă care la moment este inexistent. Avizul CNA atenționează asupra faptului că amendamentele la legea cetățeniei au introdus aspecte nereglementate încă de legislația națională – Fondul de investiții publice. Aceasta este considerată drept abatere de la Legea privind actele legislative[4], de la care pot rezulta norme adoptate cu caracter discreționar ce pot favoriza acte de corupție. Totodată, perioada pentru examinarea dosarelor este una relativ scurtă. În evaluarea sa, CNA evidențiază faptul că 30 de zile pentru evaluarea dosarelor este excesiv de redusă pentru acordarea cetățeniilor. Totodată, din proiectul Regulamentului lipsește mecanismul clar dedicat monitorizării modului în care cei 5000 de străini, care voi intra în posesia cetățeniilor moldovenești, vor respecta obligația de a aloca investițiile pe o perioadă de 5 ani (60 luni).

Chiar dacă procedura de acordare a cetățeniei prin investiție implică o serie de riscuri legate de securitatea cetățenilor și a economiei țării aceasta nu conține careva sancțiuni sau măsuri de remediere a situației. Modificarea legii cetățeniei coincide cu tentativa de a liberalizare a capitalul inițiată în aceeași perioadă. Astfel, proiectul de lege privind modificarea legii cetățeniei a fost înregistrat în Parlament în aceeași zi (1 decembrie 2016) cu proiectul legii privind liberalizarea capitalului și stimularea fiscală[5], retras urmare a unor critici formulate de societatea civilă[6] și partenerii externi. Totodată, Regulamentul privind acordarea cetățeniei prin investiție reglementează superficial procesul de evaluare a gradului de pericol sau riscul pentru ordinea publică și securitatea țării. Deși acesta cuprinde criterii exacte privind evaluarea gradului de pericol și risc, lipsește un mecanism exact de realizare a acestei evaluări și autoritatea responsabilă de aceasta.

Mecanismul propus de adoptare a deciziilor în cadrul Comisiei de evaluare a dosarelor este unul deficient și lasă loc pentru decizii discreționare. Hotărârea privind regulile de acordare a cetățeniei prin investiție se adoptă în cadrul ședințelor Comisiei, care sunt deliberative în cazul participării a cel puțin 3 membri. În total Comisia este alcătuită din 5 membri – Ministerul Economiei, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor, Ministerul Afacerilor Interne și Aparatul Președintelui Republicii Moldova. Deciziile în cadrul Comisiei se iau cu votul majorității membrilor prezenți. Astfel, acest mecanism este unul defectuos, deoarece permite adoptarea deciziilor inclusiv de către reprezentanții a 2 instituții, dacă la ședințe participă reprezentanții a doar trei instituții. Mai mult decât atât, acest mecanism permite adoptarea deciziilor în cazul neparticipării Aparatului Președintelui, care deține atribuția exclusivă în acordarea cetățeniilor.

Pe lângă riscurile pe care le produce pentru ordinea publică, siguranța țării și economia națională, acordarea cetățeniei prin investiție poate afecta regimul liberalizat de vize cu UE. Republica Moldova beneficiază de regimul liberalizat de vize deja de trei ani, începând cu aprilie 2014[7]. În schimbul eliminării obligației vizelor Schengen pentru cetățeni, autoritățile moldovenești s-au obligat să îndeplinească cerințe în domeniul administrării frontierelor, migrației, siguranței actelor, drepturilor omului și a ordinii publice. Prin urmare, orice mecanism deficient legat de acordarea cetățeniei moldovenești, care poate înrăutăți ordinea publică,  creează premise atât pentru discreditarea țării, cât și pentru suspendarea regimului fără vize, la inițiativa uneia sau mai multor țări UE. Astfel, în schimbul a 5 mii de pașapoarte moldovenești oferite străinilor în schimbul unor investiții, peste 3 milioane de moldoveni ar putea pierde posibilitatea de a călători fără vize în țările Schengen.



[1] Legea Cetățeniei Republicii Moldova, Nr. 1024 din 02.06.2000

[3] http://lex.justice.md/md/329849/

[4] Legea privind actele legislative, nr. 780 din  27.12.2001

[5] Proiectul legii privind liberalizarea capitalului și stimularea fiscală, http://parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/3503/language/ro-RO/Default.aspx

[6] http://expert-grup.org/ro/activitate/comunicate-de-presa/item/1355-initiativa-legislativa-privind-amnistia-fiscala-comporta-riscuri-de-crestere-a-coruptiei/1355-initiativa-legislativa-privind-amnistia-fiscala-comporta-riscuri-de-crestere-a-coruptiei

[7] D. Cenușă, Moldova după trei ani de regim fără vize cu UE și noile realități europene, aprilie 2017, http://europunkt.ro/2017/04/21/moldova-dupa-trei-ani-de-regim-fara-vize-cu-ue-si-noile-realitati-europene/

Tags: Natalia Chitii

test

Website test
Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

app61
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
aplicat611ro
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
rap eu ro
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat81

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: