Imprimă această pagină

MEGA, ediția a XVIII-a: Perspectivele economice într-un an electoral

Data publicării: Marți, 24 Aprilie 2018
Accesări: 8304

Economia națională se apropie de un echilibru nefavorabil, marcat de rate scăzute de creștere. În 2017, în pofida conjuncturii favorabile (an agricol bun, relansarea asistenței externe, creșterea cererii externe și creșterea remiterilor), Produsul Intern Brut a crescut cu doar 4,5%. Această creștere nu este mult mai mare față de evoluția din 2016 (+4,5%), când conjunctura era mult mai dificilă, și este similară cu cea prognozată pentru anii 2018-2019. Aceste rate de creștere sunt inferioare ratelor potențiale de creștere, iar raportate la nivelul actual al dezvoltării economice sunt prea joase pentru a asigura convergența la țările vecine din vest (în particular, țările ECE). Prin urmare, constatăm stabilizarea creșterii economice în jurul unul echilibru nefavorabil, marcat de rate scăzute de creștere. Acestea sunt determinate de două constrângeri fundamentale: pe de o parte, fenomenul de îmbătrânire a populației diminuează înclinația populației spre consum fapt ce afectează principalul motor de creștere economică la moment, iar pe de altă parte, insuficiența de capital privat nu permite înlocuirea consumului cu un motor mai durabil de creștere economică. Drept rezultat, PIB-ul potențial, pe parcursul ultimilor ani, a cunoscut o tendință descendentă constantă, care este anticipată să continue și în anii următori, afectând tot mai mult ritmurile de creștere economică. 

Consumul populației, care a fost în mod tradițional motorul de creștere economică, se temperează, în timp ce surse alternative de creștere nu există. În 2017, volumul comerțului cu amănuntul și servicii prestate populației au fost în scădere, în pofida creșterii salariilor reale și a remiterilor. Acest fapt este explicat atât de unele efecte temporare (ex: aprecierea monedei naționale), cât și de factori de durată ce țin de îmbătrânirea populației și creșterea nivelului de incertitudine. Aceste fenomene, care vor avea efecte de durată, nu pot să nu îngrijoreze, în contextul în care investițiile private au continuat să scadă – proces care cel mai probabil va dura și în anul viitor. Ieșirea din echilibrul creșterii economice lente și impulsionarea investițiilor private depinde de atractivitatea țării pentru investitorii, atât locali, dar în special străini. În acest sens, reformele recente în materie de ameliorare a climatului de afaceri trebuie să continue în paralel cu politici mai active care ar spori nivelul de încredere a investitorilor în stat și perspectivele economice ale acestuia: fortificarea protejării drepturilor de proprietate asupra investițiilor și ameliorarea cadrului concurențial sunt condițiile fundamentale în acest sens.

Republica Moldova intră într-un „maraton electoral” de trei ani, nefiind pregătită din punct de vedere economic și instituțional, fapt ce alimentează o serie de riscuri economice pe termen lung. Perioadele electorale sunt mereu marcate de creșterea cheltuielilor bugetare și reducerea investițiilor private din cauza incertitudinii. În cazul Republicii Moldova alegerile parlamentare planificate pentru 2018, locale - pentru 2019 și prezidențiale - pentru 2020 ușor se transformă în constrângeri majore pentru economia națională, din cauza deficitelor bugetare și a investițiilor private și așa înalte. În particular, tendința de majorare a cheltuielilor bugetare cu tentă electorală, în contextul unui deficit bugetar de 2,9% din PIB planificat pentru 2018 riscă să dezechilibreze și mai mult finanțele publice care va alimenta datoria de stat internă și se va transforma în austeritate bugetară în anii de după alegeri. Totodată, cadrul instituțional slab, dar și nivelul înalt de politizare a instituțiilor publice determină o incertitudine sporită cauzată de apropierea alegerilor, care subminează activitatea investițională privată: în 2017, în pofida creșterii economice, investițiile private au scăzut, tendință care cel mai probabil se va menține și în anii următori. 

Pe lângă factorii electorali, poziția fiscală a țării va fi tot mai mult afectată de îmbătrânirea populației. Aceasta pe de o parte pune presiuni asupra cheltuielilor publice pentru asigurări și asistență socială, iar pe de altă parte, deprivează importante resurse bugetare care puteau fi orientate spre accelerarea creșterii economice. Astfel, pe parcursul ultimilor ani, cheltuielile productive (ex: investițiile publice în infrastructură, medicină și educație), care duc la amplificarea cantitativă și calitativă a capitalului uman și fizic, au crescut mai lent decât cele destinate protecției sociale. Prin urmare, bugetul public al țării devine din ce în ce mai social, fără impact major asupra dezvoltării economice. Astfel, structura actuală de cheltuieli necesită o regândire fundamentală pentru ca politica fiscal-bugetară să fie orientată pe stimularea creșterii economice durabile.

Nivelul înalt al discrepanței fiscale este o altă constrângere majoră pentru creșterea economică, care subminează capacitatea instrumentului bugetar de a contribui mai activ la dezvoltare. Discrepanța fiscală în Republica Moldova (diferența dintre volumul potențial al veniturilor fiscale și cele real colectate), este destul de înaltă fiind estimată la circa 7% din PIB anual. Deși pe parcursul ultimilor ani această pondere s-a stabilizat la acest nivel, ponderea evaziunii fiscale care determină discrepanța fiscală a crescut substanțial. Aceasta denotă anumite riscuri privind creșterea înclinației spre evaziune fiscală, care ar putea deveni o problemă majoră pentru anii următori. Prin urmare, pentru 2018 este necesar de a accelera eforturile în vederea combaterii evaziunii fiscale, fără a afecta calitatea climatului de afaceri. În acest sens, accent trebuie pus pe măsuri de complianță voluntară (în special, comunicarea mai activă cu plătitorii de taxe și simplificarea raportărilor și administrării fiscale). 

Încetinirea creșterii economice are loc în paralel cu încetinirea creșterii productivității muncii și a salariilor. Deși, pe de o parte, procesele de creștere a ratelor de productivitate și a salariilor reale au început să conveargă, pe de altă parte ratele de creștere au încetinit considerabil. Având în vedere că nivelul de productivitate a muncii în Republica Moldova este printre cel mai scăzut din țările ECE, procesul respectiv ar putea indica stabilizarea indicatorilor în jurul unui echilibru negativ manifestat de un impact modest al creșterii economice asupra veniturilor și bunăstării populației. Acest proces a fost influențat de înrăutățirea calității ocupării și, în particular, de creșterea ocupării informale și diminuarea ponderii locurilor de muncă ce necesită competențe medii și înalte. 

Impulsionarea creșterii economice până la nivele optime (7-8%) depinde preponderent de calitatea reformelor structurale și instituționale. În 2018 vor fi disponibile practic toate ingredientele unei creșteri economice calitative: inflație temperată, an agricol favorabil, asistență externă care va face posibilă creșterea investițiilor publice, un nivel sporit de lichiditate în sistemul bancar, remiteri în creștere, precum și un mediu economic extern favorabil. Acești factori vor putea asigura o creștere economică rapidă și durabilă doar în contextul unor reforme calitative, care vor ameliora încrederea investitorilor și populației în guvernare, și, prin urmare, vor dinamiza activitatea investițională privată. În acest sens, prioritățile de politici pentru anul 2018 sunt următoarele:

  • Reforma administrației publice. Aceasta trebuie să fie derulată în mod transparent, previzibil și în concordanță cu Strategia aprobată în 2016. Pentru a atinge efectele scontate, reforma trebuie să fie bazată pe analize funcționale și de impact și să nu se limiteze la optimizări de instituții și personal. Esența reformei este îmbunătățirea calității serviciilor publice, iar în acest sens este necesar de a îmbunătăți procesele interne la nivelul instituțiilor, motiva mai bine personalul din serviciul public și diminua dependența instituțiilor publice de factorii politici.
  • Reforma sistemului de planificare strategică. O componentă esențială a reformei administrației publice este reformarea sistemului de planificare a politicilor și programare bugetară. În acest sens, a fost demarat elaborarea unei noi Strategii Naționale de Dezvoltare (SND) „Moldova 2030”, care urmează să traseze liniile directoare de dezvoltare pe termen lung a țării, în conformitate de Agenda 2030 de dezvoltare durabilă și Agenda de asociere. După aprobarea Strategiei respective, urmează să demareze un proces amplu de optimizare a strategiilor sectoriale (ex: reducerea numărului acestora de circa 10 ori) și ajustarea celor rămase. În esență, trebuie să existe un document vizionar pe termen lung (SND „Moldova 2030”), care să ancoreze strategiile sectoriale, iar acestea, la rândul lor, să se transforme în programe bugetare. Această triadă a planificării strategică (SND – strategii sectoriale – programe bugetare) este crucială pentru a asigura un management eficient al puținelor resurse tehnice și financiare de care dispune Guvernul, asigură o previzibilitate a politicilor publice și permite ancorarea resurselor în obiective strategice cu efecte durabile, în detrimentul obiectivelor pe termen scurt (ex: electorale). 
  • Fortificarea capacităților și asigurarea independenței instituțiilor anti-corupție și de integritate. În condițiile în care corupția este principala constrângere pentru mediul de afaceri (conform Raportului competitivității globale 2017/2018) și, respectiv, pentru dezvoltarea țării, iar nivelul de încredere a populației și agenților economici este foarte redus, eficientizarea luptei cu corupția rămâne o prioritate de bază pentru 2018. În acest sens, este necesară fortificarea capacităților tehnice și asigurarea independenței depline a instituțiilor anticorupție și de integritate, în special a Procuraturii Anticorupție, Autorității Naționale de Integritate, precum și dezvoltarea și implementarea cadrului legal pentru avertizorii de integritate (eng: whistleblowers).
  • Reformele în sectorul bancar trebuie să se deruleze în paralel cu progresul investigațiilor pe marginea fraudelor bancare și recuperării banilor sustrași. Deși apreciem eforturile Băncii Naționale a Moldovei în domeniul alinierii cadrului regulator la standardele internaționale în materie de reglementare bancară, eficiența și credibilitatea acestora este afectată de lipsa rezultatelor în ceea ce privește investigarea fraudelor bancare și a recuperării banilor delapidați (cu excepția veniturilor din realizarea activelor băncilor falimentate). În acest sens, procesul și rezultatele investigațiilor trebuie să fie mai transparente (fără a periclita procesul anchetelor), coordonarea între instituțiile vizate (Procuratura Generală, Banca Națională a Moldovei, Comisia Națională a Pieței Financiare, Ministerul Finanțelor etc) să fie mai eficientă, și fără imixtiuni din partea factorilor politici. Neasigurarea transparenței procesului respectiv va afecta și în continuare credibilitatea acestuia, precum și a altor reforme din sistem, și va submina și mai mult nivelul de încredere a agenților economici și a populației în guvernare. Sporirea nivelului de transparență și guvernanță în sectorul financiar-bancar. În pofida unor progrese importante la acest capitol din ultima perioadă, o serie de probleme persistă și mai multe acțiuni urmează a fi pe deplin realizate astfel încât progresul atins să devină ireversibil. În particular, este necesară finalizarea procesului de transparentizare a acționarilor din toate băncile comerciale și înstrăinarea acțiunilor expuse spre vânzare către persoane ce respectă standardele de integritate și reputație.
  • Fortificarea capacităților instituționale în domeniul implementării și monitorizării Acordului de Asociere cu UE. Reforma administrației publice a afectat și mai mult capacitățile Guvernului în acest domeniu. Având în vedere importanța strategică a acestui Acord, este prioritară îmbunătățirea coordonării interinstituționale pe marginea implementării Acordului, fortificarea capacităților de renegociere a condițiilor Acordului (ex: negocierea extinderii contingentelor tarifare care în 2017 au fost depășite) și implementarea unui mecanism transparent de monitorizare și evaluare a implementării Acordului.

Descarcă publicația (ro)  Descarcă publicația (en)

 

 

Tags: Natalia Chitii

test

Website test
FaLang translation system by Faboba