Imprimă această pagină

Contribuții la soluționarea dilemei: cost-eficiență și responsabilitatea față de mediul înconjurător la reabilitarea drumurilor din Republica Moldova

Data publicării: Vineri, 07 Decembrie 2018
Accesări: 4195

Prezentul document reprezintă un studiu comparat al opțiunilor de politici publice pentru asigurarea substanțelor minerale utile necesare la reabilitarea drumurilor din Republica Moldova, în corespundere cu obiectivele de eficiență, diminuarea impactului asupra mediului și a externalităților nedorite.

Problema utilizării substanțelor minerale utile pentru lucrările de terasament la construcția drumurilor, căilor ferate, digurilor și pentru prevenirea și stoparea fenomenelor geologice periculoase a fost mereu de actualitate, făcând subiectul investigațiilor jurnalistice sau al rapoartelor de audit ale Curții de Conturi, iar tergiversarea soluționării ei a adus numeroase prejudicii mediului înconjurător și bugetului de stat, fiind documentate multiple cazuri de exploatare ilicită a subsolului de către întreprinderi private și de stat.

Într-un astfel de context, diminuarea costului public, creșterea eficienței politicilor publice și exploatarea rațională și sustenabilă a mediului înconjurător depinde de angajamentul, agilitatea și consecvența guvernanților în identificarea timpurie a riscurilor pentru minimizarea acestora prin implementarea unor politici cost-eficiente, prietenoase față de mediul înconjurător și cu impact asupra îmbunătățirii controlului în faza de implementare.

La elaborarea documentului, pentru analiza opțiunilor de politici publice, au fost utilizate:

Principiile de bună guvernare în elaborarea politicilor publice ale OCDE reflectate în ”OCDE Best Practice Principles for Regulatory Policy, The Governance of Regulators”, OECD publishing 2014 [1];

Argumentele Comisiei Parlamentare de profil, CNA, ONG-urilor de profil, expuse în avizele la proiectele de modificare a Codului Subsolului nr. 3 din 02.02.2009 [2].

În consecință, opțiunea optimă de politici este cea care asigură, într-o măsură mai mare, realizarea elementelor necesare pentru creșterea impactului de reglementare conform bunelor practici OCDE [1, pag. 22]. Astfel, pentru problema cercetată, opțiunea optimă de politici publice trebuie să permită: 

  • diminuarea costurilor publice, 
  • creșterea eficienței utilizării subsolului, 
  • diminuarea impactului asupra mediului înconjurător, 
  • asigurarea unui cadru echitabil pentru proprietarii de cariere și companiile de reabilitare a drumurilor, 
  • diminuarea externalităților nedorite, 
  • asigurarea unui nivel înalt de acceptabilitate din partea decidenților și a publicului larg.

În urma evaluării opțiunilor, pe fiecare obiectiv, în funcție de categoriile de impact - cost și control, au fost comparate opțiunile:

  • opțiunea nr. 1 – reprezentată de Codul subsolului nr. 3 din 02.02.2009 până la intrarea în vigoare a modificărilor operate de Parlament în 27 iulie 2018; 
  • opțiunea de politici publice nr. 2 – Legea nr. 194 din 27.07.2018; 
  • opțiunea nr. 3 – elaborată prin formularea recomandărilor de îmbunătățire a statu-quo-ului.

În urma analizei efectuate concluzionăm că opțiunea de politici publice nr. 1, menţinută pe parcursul a mai bine de 9 ani, este cea mai indezirabilă și nu permite realizarea obiectivelor unei politici publice eficiente. 

Opțiunea de politici nr. 2 este una acceptabilă, dar poate genera numeroase riscuri, printre acestea enumerăm: 

  • riscul gestionării inadecvate a stratului de sol fertil, 
  • riscul imposibilității cesionării contractului de reabilitare împreună cu cel de exploatare a subsolului către terți, în caz de faliment sau reziliere a contractului de lucrări, 
  • riscul neexecutării lucrărilor de recultivare a terenului și al repunerii acestuia în circuitul agricol, 
  • riscul de exploatare irațională a terenului prin limitarea exploatării subsolului la o adâncime mai mare de 5 m etc.

În document este expusă și o analiză comparativă a Proiectului de Lege nr. 151 din 17.05.2017, retras de Guvern în martie 2018, care este comparat cu opțiunea de politici publice nr. 2. Analiza ilustrează că opțiunea de politici publice nr. 2 cedează, sub aspectul obiectivelor de eficiență și echitate, Proiectului de Lege nr. 151. din 17.05.17.

Astfel, pentru opțiunea de politici publice nr. 2 au fost formulate recomandări, care ar permite atingerea în cea mai mare proporție a obiectivelor de eficiență, protecție a mediului, echitate, precum și o diminuare a externalităților nedorite. Generic, aceste recomandări au fost încadrate în opțiunea de politici publice nr. 3.

În concluzie, implementarea întârziată a modificărilor la Codul subsolului nr. 3 din 02.02.2009 a prejudiciat ireversibil mediul înconjurător și a generat costuri publice considerabile. Inconsecvența administrației publice centrale în promovarea unei proceduri simplificate de exploatare a subsolului, în tandem cu o abordare superficială a problemei subsolului și a ramurilor conexe dependente de reglementarea exploatării subsolului, suprimă capacitatea statului de a livra politici publice adaptate la necesitățile societății, sub aspect de cost, eficiență, protecția mediului și diminuarea externalităților nedorite.

Descarcă publicația


soros logoAceastă sinteză de politici a fost realizată în baza studiului de politici publice „Contribuții la soluționarea dilemei: cost-eficiență și responsabilitatea față de mediul înconjurător la reabilitarea drumurilor din Republica Moldova. Studiu comparat al opțiunilor de politici publice”, elaborat de autor în cadrul Programului de Burse în domeniul Politicilor Publice, cu sprijinul financiar al Fundației Soros-Moldova. 


 

 

 

Tags: Natalia Chitii

test

Website test
FaLang translation system by Faboba