Realitatea Economică, martie 2019, ediție specială (#58)

Tipărește
Data publicării: Miercuri, 06 Martie 2019
Accesări: 2103

Top 5 al celor mai riscante acțiuni electorale până la alegerile parlamentare și recomandări pentru viitorul Guvern

Anul 2019 va fi marcat de două fenomene contradictorii: febra inițiativelor și a politicilor electorale care, cel mai probabil, va fi urmată de anumite ajustări neplăcute în perioada post-electorală. Creșterea intensității politicilor populiste și electorale în apropierea alegerilor nu este un fenomen nou nici pentru Republica Moldova și nici pentru alte state. Totuși, elanul promisiunilor și al politicilor cu impact bugetar negativ evident, lansate înaintea alegerilor parlamentare de către guvernarea de la Chișinău, nu poate să nu trezească îngrijorări, în special, în contextul creșterii deficitului bugetar și al împrumuturilor făcute de Guvern la bănci. În plus, acestea au un caracter ad-hoc, fiind promovate în afara cadrului de planificare strategică a Executivului. Prin urmare, implementarea lor va necesita realocarea de resurse financiare, instituționale și umane publice în interese politice, ceea ce va afecta negativ alte domenii.

Printre numeroasele demersuri de acest fel, lansate în ultimul timp, am identificat cele mai evidente 5 acțiuni electorale care implică mai multe riscuri iminente:

  1. Acordarea suportului unic pentru beneficiarii de pensii.
  2. Majorările de salarii în sectorul bugetar.
  3. Reforma fiscală.
  4. Programele „Prima casa 1, 2 și 3”.
  5. Scutirea temporară de plata taxelor vamale pentru exporturile moldovenești destinate pieței ruse.

Deși, la prima vedere, acțiunile în cauză poartă un caracter benefic, în timp efectele lor vor fi neutre sau chiar negative pentru creșterea economică și bunăstarea populației. Și anume, deși acordarea suportului unic pentru pensii, în mărime de 600 de lei, va constitui un beneficiu direct acordat unei categorii importante de persoane cu venituri mici, aceasta nu va soluționa problema în sine. Suportul urmează să fie acordat o singură dată, ceea ce înseamnă că bunăstarea beneficiarilor nu se va ameliora. În schimb, Guvernul va trebui să identifice circa 360 de milioane MDL prin rectificare bugetară, ceea ce va implica creșterea împrumuturilor de la bănci sau realocarea de la alte domenii, poate la fel de importante. Această măsură, în paralel cu - pe de o parte - majorările de salarii în sectorul bugetar, care de asemenea nu au fost planificate inițial, fiind adoptate mai curând ad-hoc, și reforma fiscală, pe de altă parte, expune sistemul de finanțe publice la riscul creșterii exagerate a deficitului bugetar. De vină este faptul că, pe fundalul creșterii angajamentelor bugetare, se reduce baza impozabilă: reforma fiscală urmează să cauzeze venituri neîncasate de circa 2,2 miliarde MDL în anii 2018-2019, cel mai afectat fiind Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, a cărui situație fiscală deja era șubrezită de fenomenul îmbătrânirii și cel al ocupării informale. Programul „Prima Casă”, deși a fost prevăzut ca un mecanism benefic pentru persoanele care nu-și pot permite un credit ipotecar în condiții de piață, comportă cel puțin două riscuri: (i) riscul acordării creditelor beneficiarilor care, de fapt, nu-și vor putea onora obligațiunile de plată, cu impact negativ asupra bugetului de stat, și asta deoarece Guvernul va acoperi jumătate din creditele falimentare; și (ii) riscul distorsionării pieței de creditare prin determinarea băncilor să aloce resursele creditare, pe termen lung, în sectorul imobiliar, deprivând de „bani lungi” alte sectoare și cu implicații negative asupra activității investiționale (la unele bănci care participă activ în acest program indicatorii lichidității pe termen lung deja s-au apropiat de limitele minime admise). În definitiv, scutirea temporară de plata taxelor vamale pentru exporturile moldovenești destinate pieței ruse va avea un impact neutru asupra producătorilor autohtoni tocmai din cauza caracterului temporar al acestei măsuri (până în 30 iunie 2019) și menținerii barierelor de bază de acces pe această piață (barierele administrative cu caracter subiectiv/selectiv).

Drept urmare, în perioada post-electorala, viitorul Guvern va trebui să facă față creșterii deficitului bugetar în paralel cu încetinirea creșterii economice. Prognozele noastre sugerează o decelerare a creșterii economice în 2019 - până la 3,5%, pe fundalul înrăutățirii situației economice din regiune, dar și o încetinire a activității investiționale. Totodată, deficitul bugetar ar putea atinge nivelul de 3% din PIB, fapt ce se va reflecta în creșterea împrumuturilor de la bănci, deprivând și mai mult sectorul real de resursele creditare bancare. Mai mult decât atât, pentru a face față dezechilibrelor fiscale, viitorul Guvern ar putea recurge la majorări de taxe/impozite și/sau optimizări majore în sectorul public, cu efect negativ asupra creșterii economice. În vederea atenuării riscurilor și a promovării unor reforme mai profunde, cu efecte de durată, publicația include un șir de recomandări/priorități pentru programul de guvernare al viitorului executiv.

Descarcă publicația (ro) Descarcă publicația (en)


logo Sweden Finanțat de Suedia

Tags: Natalia Chitii

test

Website test
Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

app6
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro