MEGA, ediția a XX-a: „Provocări economice după turbulențe politice”

Tipărește
Data publicării: Miercuri, 24 Iulie 2019
Accesări: 5001

În ultimul trimestru al anului 2018 și în prima jumătate a anului curent economia a crescut pe fundalul unei ușoare intensificări a anticipărilor inflaționiste și a presiunilor pe cursul leului. Produsul Intern Brut ajustat sezonier a crescut cu 4,1% în T1:19. Creșterea cererii a fost, în cea mai mare măsură, determinată de creșterea spectaculoasă a salariilor reale, de programele de investiții publice, dar și de o ușoară ameliorare a ocupării populației. De fapt, formarea brută de capital fix a fost principalul factor antrenant al creșterii PIB-ului (2,3 puncte procentuale), în timp ce consumul gospodăriilor casnice a contribuit cu 1,6 puncte. Durabilitatea și calitatea acestor motoare economice sunt, însă, sub mari semne de întrebare. În particular, există evidențe că, în pofida reformei fiscale, creșterea ocupării s-a produs prin sporirea joburilor informale și scăderea numărului salariaților. Totodată, este clar că programul de cheltuieli capitale publice va fi raționalizat de noul Guvern și nu va mai servi ca sursă de creștere importantă pe termen scurt și mediu.

Beneficiind de creșterea accelerată a salariilor, sectorul serviciilor a fost, de partea ofertei, principala sursă a creșterii economice din primul trimestru al anului curent. Cifra de afaceri în sfera comerțului a crescut cu aproape 7%, sectorul generând cea mai mare contribuție la creșterea producției și a valorii adăugate brute. Și sectorul construcțiilor a demonstrat o dinamică robustă (+15% în volumul lucrărilor efectuate), în mare măsură determinată de marile proiecte de infrastructură finanțate din resurse publice, contribuția sa asupra creșterii economice în ansamblu fiind mai mică, în virtutea ponderii sale modeste. Volumul producției în sectoarele de producție de bunuri au evoluat mult mai lent decât în sectorul serviciilor – astfel, industria în ansamblu a crescut cu 2,5%. Agricultura a stagnat la nivelul anului precedent, la fel ca și sectorul serviciilor publice, ambele având contribuții nule la dinamica producției la începutul acestui an.

Stagnarea sectorului serviciilor publice reflectă, într-o anumită privință, multiplele presiuni la care trebuie să facă față bugetul public. În primul rând, reforma fiscală, prin introducerea cotei unice și reducerea contribuțiilor angajatorilor de asigurări sociale, s-a soldat cu reducerea încasărilor la bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale – conform estimărilor noastre, veniturile in T1:19 au fost cu circa 700 milioane lei mai mici în comparație cu scenariul alternativ când reforma nu s-ar fi produs. În al doilea rând, ghidat de mize politice pe termen scurt, Guvernul anterior a luat angajamente financiare cu mult peste limita impusă de precauția fiscală. Impactul cumulat al acestor evoluții, în primele cinci luni ale anului curent, a fost un deficit de casă echivalent cu 8% din totalul veniturilor bugetului public național. Ultima dată când sistemul bugetar a fost expus la asemenea presiuni au fost anii 2011-2012, ca o consecință a crizei financiare și economice din 2008-2009. În sfârșit, pe planul asistenței externe, Guvernul nu a reușit să atragă decât o parte infimă din granturile pentru susținerea bugetară directă și pentru finanțarea investițiilor capitale. În atare situație, finanțarea deficitului s-a produs preponderent din contul surselor interne – emiterea noilor valori mobiliare de stat și contractarea creditelor directe de la instituțiile financiare și nefinanciare.

Totodată, reforma fiscală a avut un anumit impact pozitiv asupra activității economice. În particular, reducerea presiunii fiscale deja a avut un impact notabil asupra procesului investițional, rata de creștere a investițiilor de capital fiind cu peste 20 puncte procentuale mai mare în scenariul de bază comparativ cu cel alternativ. S-a redus în mod vizibil și fenomenul ocupării informale, estimativ, cu circa 3-4%, fiind vorba de reducerea ocupării informale atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

Indicatorii-cheie în sectorul bancar au rămas la nivel adecvat în prima jumătate a anului curent, inclusiv cei ai lichidității, solvabilității și suficienței capitalului. Volumul creditelor noi acordate atât persoanelor juridice, cât și celor juridice a fost în creștere. A continuat și boomul finanțării gospodăriilor casnice din partea sectorului bancar și de micro-creditare. Aceasta a reflectat cererea mai intensă pentru credite imobiliare, inclusiv pentru cele acordate în cadrul programului „Prima Casă”. Datorită presiunilor inflaționiste sub așteptări în anul 2018, ratele dobânzilor au scăzut la minime istorice – chiar dacă aceasta nu va dura foarte mult, odată cu recenta revenire a inflației pe trend ascendent și majorare de către BNM a ratei de bază de la 6,5% la 7,0%. O foarte importantă tendință pozitivă în T1:19 este creșterea termenului de maturitate a depozitelor bancare peste pragul de 1 an. Pe planul reformelor structurale, merită de scos în evidență finalizarea procesului de transparentizare a acționarilor celor mai importante bănci, continuarea implementării standardelor Basel III și o anumită îmbunătățire a cadrului de supraveghere a organizațiilor de creditare nebancară.

Cifrele din balanța de plăți pentru primul trimestru 2019, coroborate cu datele privind fluxurile comerciale și cu volumul transferurilor din străinătate în favoarea persoanelor fizice, denotă o înrăutățire a situației contului curent în prima parte a anului. Deși exporturile de mărfuri au crescut (+8,1%) mai repede decât importurile (+6,2%), deficitul comercial cu bunuri s-a aprofundat în virtutea decalajului enorm dintre nivelul exporturilor și importurilor din perioada anterioară. Comerțul cu servicii este excedentar, dar soldul său pozitiv nu este suficient pentru a compensa enormul dezechilibru în comerțul cu bunuri. Totodată, au frânat puternic și transferurile de la emigranți (-10% comparativ cu ianuarie-aprilie 2018), ceea ce a intensificat presiunile asupra contului curent. Soldul contului curent a înregistrat un deficit de 242,0 milioane USD, iar raportat la PIB, deficitul a constituit circa 10,1%, într-o ușoară înrăutățire în comparație cu T1:18 (-9,5%). Pe termen scurt, acest sold negativ a creat noi presiuni asupra cursului leului moldovenesc, care la sfârșitul lunii mai a depășit pragul „psihologic” de 18,00 MDL/USD. Odată cu intensificarea exporturilor în trimestrele 2 și 3, anticipăm o ușoară disipare a presiunii asupra cursului.


sweden logotype romania jp 5829119 Finanţat de Suedia

 Descarcă publicaţia (ro) Descarcă publicaţia (en)

Tags: Natalia Chitii

test

Website test
Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

app61
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
aplicat611ro
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
rap eu ro
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat81

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: