Care a fost efectul lockdown-ului din 2020 și care ar putea fi efectul unui lockdown similar în 2021?

Tipărește
Data publicării: Marți, 16 Martie 2021
Accesări: 5473

 

Scopul analizei

În contextul noului val de creștere a cazurilor de infecții cu Covid-19, provocat, cel mai probabil, de noile tulpini ale virusului, în spațiul public s-au intensificat dezbaterile cu privire la necesitatea instituirii unor măsuri restrictive mai dure pentru a preveni răspândirea virusului. În acest context, în urma ședinței recente a Consiliului Suprem de Securitate, Președintele Sandu a propus instituirea stării de urgență pentru 2 săptămâni, iar Guvernul urmează să elaboreze lista de restricții asupra activităților sociale și economice pentru a fi propuse Parlamentului spre examinare și aprobare. Ideea instituirii acestor restricții (sau lockdown) este foarte controversată prin definiție, deoarece va fi resimțită practic de toți locuitorii țării și include atât perdanți, cât și beneficiari. Astfel, pe de o parte, aceasta ar putea cauza costuri economice și sociale, lovind în special în întreprinderile mici și salariații cu salarii modeste, mai ales dacă luăm în considerație și nivelul scăzut de venituri a populației și economia care abia își revine din cea mai gravă recesiune economică din ultimii 20 de ani; pe de altă parte, lockdown-ul ar putea atenua presiunea pe sistemul medical, împiedica prevenirea infectărilor și permite salvarea vieților omenești. Totuși, dezbaterilor aprinse în jurul chestiunii respective le lipsește o analiză „la rece” a efectelor lockdown-ului care a fost aplicat în perioada 17 martie – 16 mai 2020 și care pot fi utilizate drept reper pentru înțelegerea efectelor unui potențial lockdown în 2021. În această analiză vom estima aceste efecte asupra nivelului de îmbolnăviri și decese provocate de Covid-19, precum și asupra principalilor indicatori economici, în baza unor tehnici econometrice și statistice precise. 

Impactul lockdown-ului asupra situației sanitare

Pentru a estima impactul lockdown-ului asupra situației sanitare, specificam un model econometric foarte simplu, dar care s-a dovedit a fi foarte precis, în care numărul de îmbolnăviri și decese provocate de Covid-19 este determinat de următoarele variabile: situația din România privind numărul de infectări și decese (aceasta ne permite să luăm în considerație factorul extern în răspândirea virusului) și numărul de infectări și decese din perioada precedentă (t-1). În plus, includem ca factori explicativi și un set de variabile binare (0/1) pentru a delimita următoarele perioade critice care influențează numărul de îmbolnăviri și decese: zilele săptămânii (de regulă, în ziua de duminică numărul acestora scade), perioada de lockdown (17 martie – 16 mai 2020) și perioada pe care o denumim post-lockdown care constituie o lună după 2 săptămâni de la eliminarea lockdown-ului (după eliminarea restricțiilor și trecerea perioadei de incubație a virusului, a avut loc o creștere rapidă a numărului de infectări și decese) . 

Rezultatele estimărilor denotă faptul că lockdown-ul din 2020 a permis reducerea numărului de infectări noi cu 20%, iar a deceselor – tocmai cu 45%. Dacă extrapolăm aceste cifre la situația din 2021 și luăm în considerație prognozele privind numărul de infectări și decese pentru următoarele 30 zile, putem estima că introducerea lockdown-ului ar putea duce la micșorarea numărului de cazuri noi de la circa 12,3 mii, iar cel mai important – va permite salvarea a circa 287 de persoane. Aceste cifre se referă strict pentru următoarele 30 de zile, timp în care prognozăm că, în lipsa implementării lockdown-ului vor fi înregistrate alte 61,5 mii de îmbolnăviri și 1432 decese. Mai mult decât atât, efectele lockdown-ului asupra diminuării răspândirii virusului și reducerea numărului de decese vor fi simțite și pentru următoarele luni deoarece scăderea numărului de infectări cu circa 12,3 mii în aceste 30 de zile va proteja altele 36,9 mii persoane cu care potențial puteau fi infectate în lanț (în ipoteza că, în medie, un infectat contaminează alte 3 persoane). Având în vedere că ponderea deceselor în total cazuri, conform prognozelor pentru următoarele 30 de zile este de circa 2,3%, putem concluziona că vor fi evitate alte 849 decese. În total, introducerea unui lockdown de 30 de zile va permite evitarea contaminării pentru circa 49,2 mii persoane și va salva 1136 oameni.  

Impactul lockdown-ului asupra situației economice

Estimarea impactului lockdown-ului din 2020 asupra situației economice este complicată de suprapunerea crizei pandemice cu alte două crize: încetinirea dinamicii economice care se observa încă din toamna anului 2019 și seceta din 2020 care a compromis o bună parte din producția agricolă și exporturi agro-industriale. Respectiv, pentru a estima impactul net al lockdown-ului este necesar de „controlat” și toți alți factori care, la fel, au influențat (în mare parte negativ) dinamica economică din 2020. Prin urmare, vom recurge la principalii indicatori macroeconomici care sunt disponibili cu frecvență lunară, pentru a analiza în ce măsură dinamica acestora a fost afectată anume în perioada lockdown-ului (17 martie – 16 mai 2020). Respectiv, pentru a estima impactul net vom compara evoluțiile de facto din aceasta perioadă cu evoluțiile prognozate în mod retroactiv care indică care ar fi fost dinamica acestora în lipsa lockdown-ului. 

În primul rând, vom estima impactul lockdown-ului asupra încasărilor bugetare. În acest sens, vom analiza impactul asupra veniturilor din taxe și impozite (preponderent, TVA, accize și impozit pe venit), care sunt direct corelate cu nivelul consumului și a situației economice per ansamblu; vom analiza și impactul asupra încasărilor din contribuții de asigurări sociale și medicale obligatorii, care sunt direct corelate cu nivelul salarizării și ratei de ocupare în economie. Estimările confirmă un șoc negativ, dar deloc dramatic, al lockdown-ului asupra ambelor surse de venituri. Astfel, în lunile cuprinse de lockdown (martie-mai 2020), încasările din impozite și taxe au fost cu 1.3 miliarde MDL mai mici comparativ cu nivelul estimat în cazul în care nu era lockdown . În cazul contribuțiilor de asigurări sociale și obligatorii, încasările au fost cu 373 milioane MDL mai mici față de nivelul care putea fi încasat în lipsa lockdown-ului. Astfel, putem constata că impactul net al lockdown-ului asupra bugetului public național este estimat la circa 1,7 miliarde MDL – calculat drept diferența dintre încasările de facto în perioada martie – mai 2020 și încasările care puteau fi în lipsa lockdown-ului. Totodată, nu constatăm un efect dramatic, iar dinamica din lunile următoare denotă o ameliorare vizibilă a încasărilor bugetare. 

Screenshot 10

Următorul indicator este Indicele Producției Industriale (IPI) care este strâns corelat cu principalul indicator macroeconomic, dar care este disponibil doar cu frecvență trimestrială – Produsul Intern Brut. În lunile cuprinse de lockdown, indicele respectiv a înregistrat o cădere abruptă, fiind mult mai dramatică comparativ cu evoluția estimată în cazul care nu era lockdown. Cea mai mare lovitură a revenit lunii aprilie 2020, când volumul producției industriale s-a comprimat cu 26% față de aprilie 2019, în timp ce în lipsa lockdown-ului aceasta cădere putea fi de circa 2,5 ori mai slabă (deși, oricum indicele urma să înregistreze declin pe fundalul impactului general al pandemiei). Totodată, merită de remarcat revenirea moderată a activității industriale imediat după eliminarea lockdown-ului, fapt ce a relevant o anumită adaptabilitate și flexibilitate a complexului industrial. Astfel, în pofida repercusiunilor dramatice ale coronacrizei, reducerii cererii interne și externe, dar și a lipsei unui suport real din partea Guvernului pentru firme și antreprenori , activitatea industrială a încheiat anul 2020 aproape de zero (în decembrie, indicele s-a diminuat cu doar 1,8%, iar în noiembrie 2020 acesta chiar a înregistrat și o creștere de 2,8%, față de aceeași perioadă a anului precedent). 

Screenshot 11

Un alt indicator important care relevă atât nivelul consumului, dar și al activității economice este dinamica importurilor. Și la acest indicator observăm o cădere bruscă în lunile aprilie 2020 (-45%) și mai 2020 (-32%) față de anul precedent, care a fost practic de două ori mai pronunțată față de evoluția care putea avea loc în lipsa lockdown-ului. În acest sens, este necesar de remarcat tendința descendentă care a început cu mult înainte de lockdown. Totodată, și pentru acest indicator se observă o revenire vizibilă în perioada post-lockdown. O dinamica similară (sub forma literei „V”) este caracteristică și altor indicatori care măsoară nivelul activității economice din țară (ex: comerțul intern cu bunuri și servicii), fapt ce denotă faptul că majoritatea firmelor au perceput lockdown-ul drept măsură temporară, iar după eliminarea acestuia și-au reînceput activitatea (deși parțial), fapt ce a determinat o anumită creștere compensatorie a activității economice (creșterea rămâne insuficientă pentru a ieși din coronacriză, dar comparativ cu perioada de lockdown o recuperare marginală este totuși vizibilă).

Screenshot 12

Un nou lockdown: to be or not to be?

Estimările econometrice confirmă impactul benefic al lockdown-ului din 2020 asupra situației sanitare. Acesta a permis atenuarea numărului de îmbolnăviri noi cu Covid-19 cu circa 20% și reducerea numărului de decese cu circa 45%, față de situația în care nu era instituit lockdown. În mod surprinzător, costurile economice ale acestuia nu au fost atât de dramatice precum deseori se vehiculează. Este adevărat că anul 2020 a marcat una din cele mai grave recesiuni din ultimii 20 de ani, însă aceasta a fost cauzată de suprapunerea a 2 crize: seceta și impactul Covid-19 asupra cererii interne și externe. Lockdown-ul a avut un anumit efect net care a acutizat situația economică timp de 2 luni, însă acest efect a fost compensat prin o anumită revigorare economică, deși marginală, în perioada post-lockdown. Impactul bugetar net al lockdown-ului a fost și el pe de parte unul dramatic, fiind estimat la circa 1,7 miliarde MDL, care a fost la fel urmat de o revenire marginală a încasărilor bugetare în lunile următoare. În baza analizei impactului lockdown-ului din 2020, putem constata că un lockdown instituit în 2021 va permite prevenirea infectării a circa 49,2 mii persoane și va salva peste 1100 oameni. Având în vedere că prioritatea zero pentru guvernare trebuie să fie prevenirea răspândirii virusului și salvarea vieților omenești, în situația în care numărul de noi infectări și decese crește cu ritm accelerat, este absolut evidentă necesitatea instituirii unui nou lockdown. Totodată, pentru atenuarea costurilor economice, care ar putea fi mai mari față de cele din 2020, deoarece, în mare parte, firmele și populația și-au epuizat rezervele, lockdown-ul trebuie corelat cu măsuri compensatorii, focusate pe 2 obiective: (i) acces la finanțare pentru firme, prin emitere de garanții de stat; și (ii) compensarea pierderilor salariale pentru angajați în proporție de circa 75%.

Screenshot 14

Screenshot 15

Screenshot 16

Screenshot 17

Descarcă publicația 

Tags: Natalia Chitii

test

Website test
Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

app61
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
aplicat611ro
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
rap eu ro
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat81

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: