Tabăra de educație financiară „Dă sens banilor”, ediția a IV-a, organizată de către Banca Națională a Moldovei și Expert-Grup în perioada 07-10 august 2023,  a reușit să adune peste 80 de participanți din diferite localități ale Republicii Moldova.

Pe parcursul a patru zile participanții au  explorat un spectru larg de subiecte din domeniul financiar, și anume: sistemul financiar din Republica Moldova; organizațiile de creditare nebancară și asociațiile de economii și împrumut - avantaje și riscuri de evitat; companiile de asigurări și birourile istoriilor de credit - necesități și beneficii; incursiune în lumea Fintech-ului, comerțul online; plățile electronice în siguranță; activitatea de antreprenoriat; utilizarea inteligentă a instrumentelor de împrumut; leul moldovenesc la 30 de ani, referințe istorice, rolul monedei naționale în economie, semnele de siguranță ale monedei naționale și practici de modernizare a acesteia. 

Organizatorii au avut o deosebită plăcere să interacționeze cu participanții din acest an, care au demonstrat un interes deosebit față de subiectele abordate, împărtășind experiențe și cunoștințe din domeniul financiar. Totodată, participanții au avut oportunitatea unică de a primi răspunsuri și clarificări adiționale, direct de la experți, ceea ce a contribuit la o mai profundă înțelegere a subiectelor discutate în acest an. Banca Națională și Expert-Grup le mulțumesc tuturor participanților și formatorilor din cadrul Taberei de educație financiară 2023 pentru implicarea activă. 

Educația financiară este o componentă esențială a dezvoltării personale și profesionale. Cu fiecare ediție, Tabăra de educație financiară  „Dă Sens Banilor” se angajează să ofere participanților instrumente și cunoștințe actuale pentru a spori nivelul de înțelegere a principalelor concepte și produse financiare în rândul tinerilor, astfel încât, ajunși în fața unor situații cu impact financiar, aceștia să ia decizii corecte în gestionarea propriilor venituri.

Tabăra de educație financiară este organizată anual în cadrul Proiectului de educație financiară „Dă sens banilor”, lansat de Banca Națională a Moldovei și Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în anul 2019. Proiectul a fost inițiat cu scopul de a spori nivelul de înțelegere a principalelor concepte și produse financiare în rândul tinerilor, astfel încât, ajunși în fața unor situații cu impact financiar, aceștia să ia decizii corecte în gestionarea propriilor venituri. Pentru a fi la curent cu alte activități desfășurate în cadrul acestui proiect, vă recomandăm să urmăriți paginile web ale BNM – www.bnm.md și „Expert-Grup” – www.expert-grup.org, precum și pagina de Facebook a Proiectului de educație financiară „Dă sens banilor”.

„Tabăra de educație financiară”, preconizată anul acesta pentru perioada 7-10 august a ajuns la a IV-a ediție. Este un eveniment pe care Banca Națională a Moldovei îl desfășoară în perioada estivală, în parteneriat cu  Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în cadrul proiectului de educație financiară „Dă sens banilor”.

Anul acesta, destinatarii sunt persoanele, începând cu vârsta de 18 ani, care doresc să se inițieze ori să-și  extindă orizontul în domeniul  financiar  pentru a se adapta ușor și în mod firesc la tot ce oferă actualitatea sub acest aspect.

Participanții vor afla ce reprezintă sistemul financiar din Republica Moldova, noile schimbări în supravegherea acestuia, îi vor cunoaște avantajele și ce trebuie să știe pentru a lua decizii financiare corecte. De asemenea, vor descoperi lucruri interesante despre plățile inovative, cum să procedeze pentru a face plăți electronice în siguranță și care sunt tendințele în dezvoltarea comerțului online.

Una dintre sesiuni va fi dedicată persoanelor ce intenționează să deschidă o afacere, precum și celor ce au deja o experiență în acest sens. Astfel, cei interesați vor afla, cum să înregistreze o activitate antreprenorială în Republica Moldova, să acceseze programe de finanțare oferite de stat și să utilizeze instrumente de împrumut fără riscuri de supraîndatorare.

În cadrul acestui atelier de lucru, se va discuta, la fel, despre rolul monedei naționale în economie și vor fi prezentate semnele de siguranță ale leului moldovenesc.

Evenimentul va avea loc în format online, platforma ZOOM.

Persoanele interesate se pot înregistra, completând până la data de 5 august 2023 ora 16.00 formularul on-line, indicând adresa electronică la care urmează să fie expediate datele de acces la eveniment.

Coparteneri în desfășurarea evenimentului sunt Departamentul înregistrare și licențiere a unităților de drept (ASP) și Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA).

Organizatorii își propun, ca atelierul de lucru să ajute cetățenii să înțeleagă mai bine conceptele financiare pentru a lua decizii financiare bine fundamentate în calitate de consumatori sau antreprenori, în realizarea incluziunii financiare.

Agenda         Formular de înregistrare

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), în cadrul inițiativei #ThinkTanks4EUMembership și în cooperare cu Fundația  „Friedrich Ebert” în Republica Moldova, au prezentat, joi, 20 iulie 2023, în cadrul unei conferințe, cel de al doilea raport alternativ de realizare a Planului de Acțiuni pentru implementarea celor 9 recomandări ale Comisiei Europene în contextul cererii de aderare a Republicii Moldova la UE.

Raportul #MoldovaEUCandidateCheck reflectă principalele progrese, constrângeri și priorități revizuite și actualizate pentru perioada 1 iulie 2022 – 30 iunie 2023. Experții celor trei organizații apreciază că, până la 30 iunie 2023, majoritatea măsurilor au fost îndeplinite, fiind înregistrată media generală de implementare de 4,24 puncte din pragul maxim de 5 puncte. Astfel din cele 60 de acțiuni asumate de autorități în Planul de Acțiuni conexe celor 9 angajamente, 24 acțiuni (40%) au fost îndeplinite fără carențe, 25 acțiuni (41,66%) au fost implementate cu unele rezerve, 10 acțiuni (16,66%) urmează a fi îndeplinite, iar o acțiune (1,67%) a fost realizată cu rezerve substanțiale.

Potrivit autorilor, cel mai bun calificativ – 5 puncte – este atribuit reformei ce vizează gestionarea finanțelor publice (angajamentul 7), unde toate acțiunile au fost îndeplinite.

Angajamentul 2 care ține de implementarea recomandărilor OSCE/ODIHR în domeniul reformei electorale, de asemenea, a fost realizat anterior, fiind apreciat în primul raport cu 4 puncte din 5. Alte acțiuni nu au fost realizate, iar Comisia Europeană în evaluarea intermediară din luna mai 2023, a considerat această condiție îndeplinită. Cu toate acestea, nivelul de implementare al recomandărilor Comisiei de la Veneția a fost reflectat în cel de-al doilea raport în cadrul primului angajament (reforma justiției).

Se înregistrează un progres cu privire la domeniul protecției drepturilor omului (angajamentul 9) cu 4,75 puncte, urmat de domeniul cooperării cu societatea civilă (angajamentul 8) cu 4,6 puncte din 5, unde toate acțiunile au fost îndeplinite, însă unele cu carențe nesemnificative. De asemenea, domeniul combaterii criminalității organizate (angajamentul 5) a fost evaluat cu 4,35 puncte, majoritatea acțiunilor sunt implementate, două urmând să fie finalizate.

De asemenea, se atestă unele progrese în domeniul reformei administrației publice (angajamentul 6), reforma justiției (angajamentul 1), ambele fiind evaluate cu 4 din 5 puncte, ceea ce înseamnă că majoritatea acțiunilor planificate au fost implementate cu unele rezerve nesemnificative. În ambele cazuri urmează a fi finalizată cel puțin câte o acțiune cheie, și anume funcționalitatea deplină a CSM și CSP în cazul reformei justiției, și consolidarea capacității administrative în domeniul reformei administrației publice.

Totodată, autoritățile urmează să întreprindă mai multe acțiuni pentru a avansa realizarea angajamentelor 3 și 4, care vizează combaterea corupției și deoligarhizarea. La finele lunii iunie 2023, progresele în aceste domenii au fost evaluate cu doar 3,77 și 3,7 puncte, respectiv, în aceste domenii rămân prioritare delimitarea clară a competențelor dintre autoritățile anticorupție, fortificarea Procuraturii Anticorupție de investigare a corupției mari, precum și implementarea Planului de măsuri de deoligarhizare.

Reamintim că, la 13 aprilie 2023, a fost publicat primul Raportul alternativ și Tabelul de Monitorizare #MoldovaEUCandidateCheck, care a reflectat rezultatele evaluărilor inițiale pentru perioada 1 iulie 2022 – 31 martie 2023. Potrivit raportului precedent, media generală pentru gradul de implementare a celor nouă angajamente a fost de 3,8 din 5 puncte.

Versiunea online în limba română și limba engleză a Raportului actualizat #MoldovaEUCandidateCheck, precum și rezultatele exercițiului de monitorizare reflectate în Tabelul de Monitorizare interactiv sunt disponibile pe pagina www.euromonitor.md precum și pe paginile web www.ipre.md, www.expert-grup.org și www.crjm.org.

Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea video a evenimentului de prezentare a raportului aici.

Vezi prezentarea interactivă a raportului nr.2  #MoldovaEUCandidateCheck 

 Descarcă raportul (ro)   Descarcă infograficul (ro)

Raportul este elaborat în cadrul proiectului „Moldova-EU Candidate Check: 9 pași spre deschiderea negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană” implementat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), în cooperare cu Fundația „Friedrich Ebert” (FES).

La 23 iunie 2022, Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată la Uniunea Europeană (UE). Decizia UE s-a bazat pe avizul favorabil al Comisiei Europene, după evaluarea chestionarului completat, în contextul cererii de aderare depuse de Republica Moldova în martie 2022. Primul raport al Comisiei Europene privind progresele înregistrate de Republica Moldova în politica de extindere a UE va fi publicat în toamna anului 2023.

Răspunsurile la chestionarul UE au fost, de asemenea, completate cu contribuția experților moldoveni din diasporă și societatea civilă. IPRE, Expert-Grup și CRJM, în colaborare cu Fundația Soros Moldova, în cadrul inițiativei #ThinkTanks4EUMembership, au contribuit la pregătirea răspunsurilor Republicii Moldova la Chestionarul UE.În aprilie 2022, a fost creată Comisia Națională pentru Integrare Europeană (CNIE), prezidată de Președintele Republicii Moldova - o platformă incluzivă care a reunit membri ai Guvernului, parlamentari, reprezentanți ai societății civile și ai autorităților locale și care asigură coordonarea strategică a procesului de integrare europeană. La 4 august 2022, CNIE a aprobat Planul de acțiuni pentru implementarea măsurilor propuse de către Comisia Europeană în Avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la UE (în continuare Plan de Acțiuni). În acest context, IPRE, Expert-Grup și CRJM, în cadrul inițiativei #ThinkTanks4EUMembership și în cooperare cu Fundația Friedrich Ebert au demarat un proces de monitorizare și evaluare a implementării celor 9 recomandări ale Comisiei Europene. Rezultatele exercițiului de monitorizare sunt reflectate în Tabelul de Monitorizare #MoldovaEUCandidateCheck disponibil online aici: https://euromonitor.md/ro. La 13 aprilie 2023, au fost publicat primul Raportul alternativ și Tabelul de Monitorizare #MoldovaEUCandidateCheck care a reflectat rezultatele evaluărilor inițiale pentru perioada 1 iulie 2022 – 31 martie 2023. Cel de-al doilea Raport alternativ include progresele, constrângerile și prioritățile revizuite și actualizate pentru perioada 1 iulie 2022 – 30 iunie 2023, având în vedere că termenul limită de îndeplinirea a celor 9 angajamente este iunie 2023. Prezentul raport de asemenea ia în vedere constatările intermediare și prioritățile adiționale sub forma așa-numitor „deltas”, care vor fi luate în considerație de Comisia Europeană la elaborarea primului Raport în cadrul Pachetului de Extindere al UE, care va fi publicat în toamna anului curent.

În rezultatul evaluării actualizate apreciem că până la 30 iunie 2023, majoritatea măsurilor au fost îndeplinite, fiind înregistrată o media generală de implementare de 4,24 puncte din pragul maxim de 5 puncte. Din cele 60 de acțiuni asumate de autorități în Planul de Acțiuni conexe celor 9 angajamente, 24 acțiuni (40%) au fost îndeplinite fără carențe, 25 acțiuni (41,66%) au fost implementate cu unele rezerve, 10 acțiuni (16,66%) urmează a fi îndeplinite, iar o acțiune (1,67%) a fost realizată cu rezerve substanțiale.

În domeniul reformei justiției (angajamentul 1), constatăm că majoritatea acțiunilor planificate de autorități au fost implementate cu unele rezerve (4p din 5). Astfel, printre realizări se numără adoptarea Legii nr.120/2021 pentru modificarea Constituției și a legislației adiacente, cu scopul de a îmbunătăți reglementările privind sistemul judecătoresc. Au mai fost adoptate alte legi care au consolidat activitatea Inspecției Judiciare, au modificat legislația privind Institutul Național al Justiției (INJ) și procuratura și au introdus evaluarea extraordinară a candidaților la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). A fost finalizată evaluarea candidaților judecători și non-judecători la CSM și demarate procedurile de evaluare a candidaților pentru CSP. La 30 martie 2023, Parlamentul a numit trei membri non-judecători la CSM care au promovat pre-vetting-ul, iar la ședința Adunării Generale a Judecătorilor din 28 aprilie 2023 au fost aleși patru membri judecători ai CSM din rândul judecătoriilor. În aprilie 2023, CSM a devenit funcțional. Parlamentul a anunțat un nou concurs pentru cele 3 funcții vacante de membru non-judecători al CSM. Cei 9 candidați pentru CSM așteaptă să fie evaluați de Comisia Pre-Vetting până la sfârșitul lunii august. Cu regret, chiar dacă trebuia să o facă încă la începutul primăverii, CSJ încă nu a examinat majoritatea celor peste 20 de contestații împotriva hotărârilor Comisiei Pre-vetting. La 30 iunie 2023, din 18 candidați la CSP, opt candidați au promovat evaluarea, iar 10 nu au promovat evaluarea. Prin urmare, patru din 5 noi membri-procurori ai CSP ar putea fi aleși de către Adunarea Generală a Procurorilor până la mijlocul lunii septembrie 2023. Nu a fost ajustată legislația privind activitatea procuraturilor în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția expuse în pct.41 din Opina nr.1086 din 20 iunie 2022. Nu a fost reglementat clar mecanismul de verificare a declarațiilor de avere și interese depuse de către candidații înscriși la INJ și nici un mecanism intern de verificare a integrității judecătorilor și procurorilor la toate etapele carierei. 

Angajamentul 2 a fost îndeplinit prin implementarea recomandărilor OSCE/ODIHR (4p din 5). Astfel, la 8 decembrie 2022, Parlamentul a adoptat noul Cod Electoral, fiind implementate majoritatea recomandărilor OSCE/ODIHR, concluziile rapoartelor misiunilor de evaluare și adresele Curții Constituționale. Schimbările instituționale se concentrează asupra compoziției și metodei de numire a membrilor Comisiei Electorale Centrale. Noul Cod Electoral permite desfășurarea alegerilor în două zile în anumite circumscripții electorale sau secții de votare din motive obiective, cum ar fi pandemii, situații excepționale sau o mare prezență la vot. Lista subiecților care pot participa la alegeri a fost extinsă, inclusiv grupurile de inițiativă și blocurile electorale. Procesul consultativ conex adoptării Codului Electoral a implicat toate părțile interesate, cum ar fi societatea civilă, partidele politice și administrația publică. Totodată, atragem atenția că decizia autorităților de a include o singură activitate în Planul de acțiuni, pare să fie mai degrabă o interpretare îngustă. În opinia echipei de evaluatori, angajamentul nr. 2 ar urma să reflecte adițional evaluarea privind implementarea recomandărilor Comisiei de la Veneția cu referire la angajamentul nr. 1 și anume finalizarea etapelor esențiale ale reformei cuprinzătoare a sistemului de justiție în conformitate cu Opinia Comisiei de la Veneția nr. 1058, conexă proiectului legii cu privire la procuratură și Opinia Comisiei de la Veneția nr. 102 privind sistemul judecătoresc. Suplimentar, autoritățile ar urma să determine în mod obiectiv dacă și alte proiecte de legi recent anunțate se încadrează ca fiind „etape esențiale ale reformei cuprinzătoare a sistemului de justiție”, cum ar fi, de exemplu, reforma CSJ și evaluarea judecătorilor CSJ, evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor (full-vetting), proiectul de lege convențional numit pachetul de de-oligarhizare (care se reflectă în angajamentul nr. 4), sau pachetul de legi cu privire la Serviciul de informații și securitate .

În domeniul combaterii corupției (angajamentul 3), către finele lunii iunie 2023, punctajul acumulat este de 3,77 din 5. Au fost implementate adițional cu rezerve două acțiuni, în timp ce alte trei urmează a fi îndeplinite. O realizare a perioadei analizate este adoptarea noii legi privind avertizorii de integritate care transpune Directiva UE 2019/1937. În 2022 și în primul semestru al anului 2023, s-a observat o creștere a ponderii investigațiilor pro-active a cauzelor de corupție, cu o concentrare mai mare pe cele majore. De asemenea, se atestă o creștere a numărului de cazuri penale finalizate cu sentințe de condamnare, fiind pronunțate 59 de sentințe, comparativ cu 41 în primul semestru al anului 2022. Totodată, în perioada analizată se atestă o scădere a ponderii cazurilor de corupție trimise în judecată. Astfel, pe segmentul de exercitare a urmării penale au fost trimise în judecată 6 cauze (11 în aceeași perioadă a anului 2023) și 59 de cauze penale aflate sub conducerea procurorilor PA (75 în semestrul I 2022). În alt context, CNA a elaborat proiectul Raportului de analiză strategică a 117 de sentințe de condamnare din anul 2022 privind cauzele de corupție. Totuși, până la finele lunii iunie, versiunea definitivată a raportul nu a fost publicată. CNA de asemenea a supus expertizei anticorupție 351 de proiecte de acte normative, dintre care 116 au fost proiecte de legi, inclusiv 49 de proiecte inițiate de deputați. S-a îmbunătățit semnificativ disciplina Guvernului în aprobarea proiectelor de acte normative însoțite de expertiza anticorupție. Doar unul dintre cele 373 de proiecte de acte normative a fost aprobat eludând expertiza anticorupție, în comparație cu 15 din cele 232 de proiecte în aceeași perioadă a anului 2022. Pe de altă parte, a crescut rata de neimplementare a recomandărilor CNA privind eliminarea riscurilor de corupție (de la 12% în semestrul I, 2022 la 21% în aceeași perioadă a anului 2023). În final, deși în aprilie 2023 a fost adoptată o lege pentru delimitarea competențelor între CNA și PA, pe parcurs au apărut unele lacune în implementare. Există divergențe între CNA și PA privind investigarea eficientă a corupției înalte. Urmează a fi revizuită soluția inițială prevăzută de legea din aprilie, prin menținerea competenței CNA privind urmărirea penală a cauzelor de corupție mică. Aceste și alte chestiuni privind delimitarea clară a competențelor între CNA și PA, precum și consolidarea capacităților Procuraturii Anticorupție în investigarea corupției mari, urmează a fi abordate prioritar de parlament până în toamna acestui an. În plus, trebuie îmbunătățit mecanismul de aplicare a măsurilor speciale de investigație.

Cu privire la „de-oligarhizare” (angajamentul 4), apreciem că majoritatea acțiunilor au fost implementate cu unele rezerve  implementare (3,7p din 5). După consultarea cu instituțiile de stat și Comisia de la Veneția, autoritățile au renunțat la proiectul privind eliminarea influenței excesive a intereselor private asupra vieții economice, politice și publice în schimbul unui plan de acțiuni de de-oligarhizare. Acest plan, prezentat și consultat în martie-aprilie 2023, a primit un nou aviz de la Comisia de la Veneția în iunie 2023. În cadrul Comisiei Electorale Centrale (CEC) a fost instituită Direcția supraveghere și control privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Legea nr.303/2022 a adus modificări la Codul serviciilor media audiovizuale, oferind Consiliului Audiovizualului atribuția de a verifica și a aproba sau respinge rapoartele anuale de activitate ale furnizorilor de servicii media. În perioada de referință Consiliul Audiovizualului a analizat 68 de rapoarte activitate ale furnizorilor de servicii de televiziune pentru anul 2022. A fost definitivat Regulamentul pentru organizarea concursului de selectare a instituției specializate în măsurarea cotelor de audiență. Consiliul Concurenței a luat mai multe măsuri pentru a îmbunătăți și a actualiza legislația în domeniul concurenței și ajutorului de stat. Un grup de lucru a fost creat pentru a propune modificări la lege, iar un proiect de lege a fost prezentat în Parlament și votat în prima lectură. Aceasta include prevederi speciale pentru combaterea înțelegerilor de cartel. în perioada de referință, au fost aprobate regulamentele privind selectarea membrilor consiliilor companiilor de stat și în comisiile de cenzori și comitetele de audit a companiilor de stat, inclusiv condițiile de remunerare ale acestora (HG 209 și 210 din 2023). 

În domeniul combaterii criminalității organizate (angajamentul 5), majoritatea acțiunilor sunt implementate, restul fiind în proces de implementare (4,35p din 5). Astfel, Guvernul a adoptat și inițiat implementarea Strategiei de dezvoltare a domeniului afacerilor interne pentru anii 2022-2030. A fost adoptat Programul de recuperare a bunurilor infracționale pentru perioada 2023-2027. Au fost adoptate și publicate Legea nr. 48/2023 privind securitatea cibernetică și noile prevederi ale Legii privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Printre cele mai importante priorități în perioada imediat următoare se numără elaborarea și adoptarea modificărilor legislative în vederea punerii în aplicare a mecanismului de confiscare civilă, precum și legislației secundare pentru punerea în aplicare a modificărilor legislative în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. 

În domeniul reformei administrației publice (angajamentul 6), majoritatea acțiunilor sunt îndeplinite și o acțiune care ține de digitalizarea serviciilor publice este în proces de implementare (4p din 5). Au fost lansate 12 servicii electronice în domeniul cadastrului și altele 11 au fost integrate cu serviciul MDelivery. A fost instituit un mecanism de suport pentru personalul autorităților publice pentru realizarea sarcinilor prioritare și au fost promovate decizii de creștere a efectivului limită al unităților de elaborare a politicilor din cadrul APC. S-a elaborat Raportul de evaluare ex-post al Strategiei de Reformă al Administrației Publice 2016-2020 și s-a aprobat Strategia de reformă a administrației publice care adresează problema salarizării și profesionalizării funcționarilor publici, delimitarea rolurilor administrației publice și consolidarea autonomiei fiscale a administrației publice locale. În contextul implementării Foii de Parcurs revizuite privind democrația locală și regională, au fost constatate progrese în ceea ce privește revitalizarea activității Comisiei paritare pentru descentralizare, consolidarea bazei fiscale a APL de nivelul I prin modificările operate la politica bugetar-fiscală pentru 2023, instituirea dreptului consiliilor locale de a stabili indemnizații lunare de până la 40% din salariu pentru personalul din cadrul APL, însă progresele în delimitarea proprietății publice sunt modeste. Principala prioritate constă în consolidarea autorităților administrației publice prin reforma salarială și evitarea practicii stimulării funcționarilor publici prin măsuri similare celor de includere a acestora în componența consiliilor de administrație a companiilor de stat.

În ceea ce privește reforma gestionării finanțelor publice (angajamentul 7) toate acțiunile au fost îndeplinite (5p). A fost elaborat și aprobat un regulament referitor la achizițiile publice de valoare mică, a fost stabilită o procedură formală de identificare a proiectelor de investiții publice eligibile pentru a fi incluse în proiectul Cadrului bugetar pe termen mediu/ Legii bugetului de stat, iar sfera de acoperire a cadrului de gestionare a investițiilor publice a fost extinsă. A fost elaborată o strategie de dezvoltare a managementului finanțelor publice pentru perioada 2023-2030, care urmărește îmbunătățirea calității previziunilor macroeconomice și fiscale, instituirea unui sistem adecvat de contabilitate și raportare în sectorul bugetar, dezvoltarea continuă a sistemului informațional de gestionare a finanțelor publice și asigurarea utilizării fondurilor publice conform principiilor de bună guvernare. 

În domeniul cooperării cu societatea civilă (angajamentul 8), toate acțiunile au fost îndeplinite, dintre care 2 cu unele carențe implementare (4,6p din 5). În perioada de referință Parlamentul a aprobat în lectură finală proiectul legii privind informațiile de interes public. Legea este una foarte importantă și cu reglementări bine-definite, însă o singură constrângere de ordin tehnic există. Indicatorul de progres este „lege intrată în vigoare” în iunie 2023. Cu toate acestea, conform dispozițiilor finale și tranzitorii, legea va intra în vigoare peste 6 luni din ziua publicării în Monitorul Oficial. Noul concept cu privire la viziunea de dezvoltare a societății civile a fost aprobat, inclusiv au fost create premise pentru consolidarea cooperării dintre Parlament și societatea civilă, după ce la 15 iunie 2023 a fost aprobată Platforma de dialog și participare civică în procesul decizional al Parlamentului.

În domeniul protecției drepturilor omului (angajamentul 9), toate acțiunile au fost îndeplinite (4.75p din 5). Au fost operate modificări în cadrul normativ pentru a asigura nediscriminarea și egalitatea, iar acest lucru a inclus extinderea criteriilor de discriminare și modificarea Codului Contravențional. În plus, au fost făcute ajustări la Legea cu privire la Avocatul Poporului, iar legislația penală și procedurală a fost aliniată cu dispozițiile Convențiilor de la Istanbul și de la Lanzarote. Guvernul a aprobat Programul de promovare și asigurare a egalității între femei și bărbați în Republica Moldova pentru anii 2023-2027. Iar în Strategia de dezvoltare a managementului finanțelor publice pentru anii 2023-2030 a fost inclusă abordarea bugetării sensibile la gen. Totodată, Guvernul a aprobat Programul național privind prevenirea și combaterea violenței față de femei și a violenței în familie pentru anii 2023-2027. Implementarea acestor documente va contribui în continuare la promovarea principiului egalității de șanse dintre femei și bărbați. Provocarea principală pentru autorități se referă la implementarea documentelor de politici aprobate. La această etapă pot fi deja semnalate întârzieri la realizarea acțiunilor planificate. Se recomandă îmbunătățirea dialogului și cooperării interinstituționale între Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Relații Interetnice, implementarea Programului pentru susținerea populației de etnie romă și revizuirea legislației pentru clarificare și separare a atribuțiilor de constatare a cazurilor de instigare la discriminare.

Vezi prezentarea interactivă a raportului nr.2 #MoldovaEUCandidateCheck 

Descarcă raportul integral (ro)    Download the full report (en)

Accesează infograficul (ro)        Download the infographic (en)

Această publicație este elaborată în cadrul proiectului „Moldova-EU Candidate Check: 9 pași spre deschiderea negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană” implementat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene, Expert-Grup și Centrul de Resurse Juridice în cooperare cu Fundația „Friedrich Ebert” (FES). Conținutul publicației reprezintă o e evaluare independentă a autorilor cu privire la gradul de implementare al Planului de Acțiuni pentru punerea în aplicare a celor 9 măsuri-cheie privind criteriile politice și economice identificate de Comisia Europeană în avizul său din iunie 2022 aprobat de Comisia Națională pentru Integrare Europeană (CNIE), care de asemenea include în componența sa reprezentanții IPRE și Expert-Grup, organizații ale societății civile membre ale Platformei Naționale a Forumului Societății Civile a Parteneriatului Estic. Opiniile prezentate în Raport aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă poziția Platformei Naționale a Forumului Societății Civile a Parteneriatului Estic, CNIE sau a Fundației „Friedrich Ebert” .

Donator: Uniunea Europeană

Durata proiectului: aprilie 2023- aprilie 2024

Scopul proiectului este să contribuie la dezvoltarea unei metodologii robuste pentru recensământul populației din 2024

Obiective: 

• Monitorizarea procesului de pilotare a recensământului populației de către BNS;
• Formularea recomandărilor pentru îmbunătățirea metodologiei de recensământ.

 „Deși modelul cipriot oferă niște soluții politice pentru țările candidate noi cu probleme teritoriale nesoluționate, acesta constituie doar un “semi-precedent” care necesită abordări individuale pentru Ucraina, Moldova și Georgia. Nici veto-ul elen și nici factorul turcesc nu este prezent în cazul țărilor “Trio-ului Asociat” pentru a replica aderarea Ciprului la UE. Din contra, acestea se confruntă cu un actor geopolitic violent și imprevizibil – Rusia...”

Pe fundalul unei resetări radicale a contextului geopolitic regional, aderarea la Uniunea Europeană (UE) constituie o necesitate, nu doar oportunitate istorică, pentru Ucraina, Moldova și Georgia în eforturile lor de consolidare a propriilor statalități. Mai mult ca atât, îmbrățișarea vectorului european ar face posibilă o viitoare decuplare de sfera de influență rusă, cu condiția că reformele inițiate generează ordine și prosperitate, iar depopularea este stopată.

Într-o proporție deloc mai nesemnificativă contează soarta „conflictelor înghețate” și dacă pericolul militar rusesc va putea fi folosit de către viitoarele elite europene pentru a bloca avansarea celor trei țări spre eventuala etapă de aderare.

Actuala conducere europeană admite că o situație similară acceptării Ciprului divizat în calitate de stat membru al UE poate fi repetată. Șeful diplomației UE Josep Borrell s-a referit la precedentul cipriot în contextul conflictului transnistrean din Moldova. Același argument este valabil pentru Georgia, dar și pentru Ucraina, care în luna iunie a lansat contraofensiva militară pentru a-și elibera toate teritoriile de sub ocupația rusă, inclusiv Crimeea. Totuși, specificul modelului cipriot necesită o analiză mai nuanțată pentru a determina plauzibilitatea folosirii lui în calitate de precedent pentru țările “Trio-ului Asociat”. Mai multe detalii disponibile în articolul integral:

Accesează articolul integral (ro)

Sursa articol: lPN, https://www.ipn.md/ro/precedentul-ciprului-conflictele-inghetate-post-sovietice-si-agenda-europeana-7978_1097978.html k

În data de 27.04.2023, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat, în primă lectură, proiectul de lege nr. 102 din 13.04.2023 pentru modificarea unor acte normative (proiectul de lege „privind parteneriatul public-privat și administrarea proprietății publice”). Proiectul de lege elaborat de Guvern nu elimină principalele probleme asociate parteneriatelor publice private (PPP), el nu reprezintă o viziune integratoare asupra acestui redutabil instrument investițional, iar unele prevederi ale inițiativei legislative sunt în contradicție cu obiectivele declarate, cu strategia de proprietate a statului, ele dezechilibrează balanța de forțe într-un contract de PPP și generează riscuri de delapidare a patrimoniului public. Această notă analitică trece în revistă principalele prevederi problematice în scopul adresării acestora până la aprobarea definitivă a proiectului de lege de către Parlament.  

Perfecționarea cadrului de reglementare a parteneriatelor publice-private este una dintre condiționalitățile de deoligarhizare înaintate de UE în avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la UE. Dată fiind experiența proastă a Republicii Moldova în inițierea și implementarea parteneriatelor publice-private, care a dus la delapidarea proprietății publice și îmbogățirea ilicită a proprietarilor de facto a entităților de implementare a parteneriatelor, îmbunătățirea legislației în domeniul PPP a fost inclusă și în cele 9 condiționalități ale Uniunii Europene la capitolul „deoligarhizare”. În conformitate cu „Planul de acțiuni pentru implementarea măsurilor propuse de către Comisia Europeană în avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la UE” , modificările la cadrul de reglementare a PPP urmau a fi operate  până la finele lunii iunie 2023. Aprobarea proiectului în varianta propusă spre discuții în Parlament va permite formal debifarea angajamentului asumat (Nr. 4.10 din Planul de înlăturare a celor 9 condiționalități), cu toate acestea, în forma actuală, proiectul de lege nu elimină principalele carențe legislative care fac parteneriatele publice-private un instrument ce mai curând trebuie evitat decât promovat .  

Cadrul de reglementare a parteneriatelor publice-private în Republica Moldova rămâne a fi unul fragmentat și lacunar. Termenul de parteneriat public-privat (PPP) este unul generic. Acesta este utilizat pentru a desemna un contract de lungă durată între un partener public și un partener privat pentru realizarea unui bun sau prestarea unui serviciu. În cadrul acestui contract, partenerul privat are responsabilitate de administrare, preia o componentă semnificativă a riscului, iar remunerarea acestuia este corelată cu performanța. Astfel, termenul de PPP este unul de tip umbrelă. Acesta acoperă o paletă extrem de variată de contracte precum: contractele de concesiune de lucrări și/sau de servicii, contractele de tip affermage/leasing, Build Operat Transfer (BOT), Build-Own-Operate (BOO), Build-Own-Operate-Transfer (BOOT), Design-Build-Finance-Operate (DBFO), Design-Construct-Manage-Finance (DCMF), de tip Private Finance Initiative (PFI) etc . În pofida varietății apelative, proiectele de PPP comportă caracteristici comune, care permit clasificarea acestora în baza criteriilor din modelul descris în tabelul nr. 1.  Pentru un PPP ce vizează un activ deja existent, partenerul public beneficiază de avantajele pe care le-ar presupune o eventuală privatizare (partenerul privat asigură un management mai performant, îmbunătățește calitatea bunurilor și serviciilor produse/ prestate publicului, preia o parte semnificativă a riscului), eliminând neajunsurile pe care le implică privatizarea sau administrarea de către stat a obiectului parteneriatului (pierderea proprietății asupra bunului public și înstrăinarea acestuia la prețuri derizorii, disponibilizări masive, creșterea prețurilor pentru bunurile produse/serviciile prestate, administrare proastă etc) . De cealaltă parte, pentru partenerul privat, implicarea într-un proiect de PPP în care obiectul parteneriatului este unul existent vine cu un risc asociat mai ridicat. Analiza proiectelor investiționale de tip PPP sugerează că succesul acestora depinde de gradul de pregătire a proiectului: calitatea studiului de fezabilitate, calitatea contractului, dar și abilitățile de monitorizare ale partenerului public. Tocmai de aceea, este recomandabil ca statele fără experiență în implementarea unor contracte de PPP să înceapă cu proiecte mici pentru a obține experiență și pentru a minimiza riscurile (ex: contracte de tipul DBOM pentru clădiri administrative sau obiective mici de infrastructură etc)  .

În Republica Moldova nu există o abordarea unitară și integrată asupra diferitor forme de PPP. Cadrul autohton de reglementare a parteneriatelor publice-private este asigurat prin Legea nr. 179/2008 cu privire la parteneriatul public-privat, Legea nr. 121/2018 cu privire la concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, și tangențial de Legea nr. 182/2010 cu privire la parcurile industriale, care reglementează posibilitatea înființării parcurilor industriale pe principii de PPP ș.a. Cadrul de reglementare crâmpoțit nu este singura problemă care afectează încheierea și buna desfășurare a parteneriatelor publice-private. Misiunile de audit ale Curții de Conturi  și rezultatele Comisiei parlamentare de anchetă pentru analiza modului de organizare și desfășurare a privatizării și concesionării proprietății publice începând cu anul 2013 au scos în evidență și numeroase lacune legislative care au contribuit la notorietatea spețelor Air Moldova, Gările Auto Moderne, Aeroportul Internațional Chișinău și multe altele . Principalele probleme ale cadrului de reglementare a parteneriatelor publice-private țin de calitatea austeră a studiilor de fezabilitate și rigorile joase înaintate pentru acestea, caracterul lacunar al contractelor de PPP, substituirea, partenerului privat,  cu un partener care nu s-ar fi calificat la etapa concursului, prezentarea unei polițe de asigurare în locul unei garanții bancare de bună execuție și multe altele. 

Descarcă analiza integrală

Acest comentariu a fost realizat cu suportul organizației NED

După ce a acordat Republicii Moldova statutul de candidat la Uniunea Europeană, UE se așteaptă acum la reforme serioase, în special în domeniile de-oligarhizării și anticorupție. Într-un editorial de politici, expertul și directorul programului „Integrare Europeană” în cadrul Expert-Grup, Denis Cenușă, evaluează progresul Republicii Moldova în îndeplinirea acestor cerințe.

La 22 iunie 2022, Consiliul European a acordat Ucrainei și Moldovei statutul de candidat la UE, deschizând în același timp o perspectivă europeană Georgiei. Comisia Europeană se așteaptă acum ca cele trei state să întreprindă reforme serioase.

Deoligarhizarea și combaterea corupției se numără printre prioritățile reformelor necesare. Colegul nostru,  Denis Cenușă, descrie în editorialul său de politiici dacă condițiile de aderare au fost îndeplinite până acum în Moldova. Cenușa subliniază că o condiție prealabilă importantă pentru începerea negocierilor de aderare cu UE este respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneția.

Accesează editorialul integral (en)

Editorialul a fost elaborat în cadrul parteneriatului cu Zentrum Liberale Moderne