Cele mai importante prevederi din Politica Fiscal-Vamală pentru anul 2018

Tipărește
sursa foto: bani.md sursa foto: bani.md
Data publicării: Joi, 20 Iulie 2017
Accesări: 1661

Proiectul politicii fiscale şi vamale pentru anul 2018 recent publicat de Ministerul Finanțelor conține în total modificări în peste 130 de articole din 11 coduri și legi, cele mai multe referindu-se la Codul Fiscal și Codul Vamal. Totodată, majoritatea din modificări au un caracter redacțional, de armonizare cu cerințele Acordului de Asociere, sau de administrare care, în final, nu afectează nivelul de impozitare. În continuare sunt prezentate cele mai importante propuneri, în special cele care au un impact mai mare asupra nivelului de impozitare, veniturilor bugetare sau asupra costurilor de administrare.

Majorarea pragului de impozitare și a scutirilor cu nivelul prognozat al inflației. În anul 2018 se propune majorarea pragului de impozitare la cota de 7% de la 31140 lei la 33000 lei, precum şi a scutirilor personale și persoanelor întreținute cu nivelul inflației estimat pentru anul 2018 de 6%. Este o măsură necesară pentru protecția persoanelor cu venituri joase și care cu unele excepții a fost aplicată și în anii precedenți.

Calcularea amortizării în scopuri fiscale în baza metodei liniare. Măsura propusă ușurează munca contabililor și probabil este avantajoasă pentru careva tipuri de afaceri. Totodată, aceasta va afecta grav unii agenți economici care doresc să investească în mijloace fixe cu durata de funcționare utilă de peste 3 ani. Este o măsură care va deveni un impediment major în efectuarea investițiilor din surse și prin urmare va reduce și mai mult nivelul de investiții private. Propunerea nu conține o fundamentare sau un impact asupra investițiilor noi, dezvoltării afacerilor și nu poate fi aplicată fără consultarea largă a cercurilor de afaceri.

Ajutorul material acordat de sindicate. Pentru reducerea riscurilor de mascare a plăților salariale prin plata ajutoarelor materiale acordate de (prin) organizațiile sindicale în proiect se propune limitarea acordării ajutorului per angajat în mărimea unui salariu mediu pe economie aprobat de Guvern. Este o măsură care în esență legalizează obținerea unui venit neimpozabil (parțial pentru transferurile la sindicate dacă depășesc 0,15% din fondul de salarizare) în mărime de un salariu mediu pe economie aprobat de Guvern, în condițiile plății de (prin) sindicate. Astfel, indirect este o măsură de susținere a sindicatelor. În opinia noastră o abordare mai corectă ar fi reglementarea mai exactă a ajutorului material, astfel încât acordare (primirea) ”ajutorului material” să nu poată fi utilizată doar din considerente de evitare a impozitării. Este bine de amintit că agenții economici de asemenea pot acorda un ajutor material în limita unui salariu mediu aprobat de Guvern din care nu se plătesc contribuții sociale, astfel există posibilitatea acordării a 2 salarii medii pe economie fără achitarea contribuțiilor sociale.

Majorarea impozitului pe venitul persoanelor fizice care vând produse agricole agenților economici. În proiect se propune majorarea impozitului pe venitul persoanelor fizice cetățeni din livrarea producţiei agricole către agenții economici, de la 3% la 5%. Este o măsură justificată, însă pentru a atinge obiectivul declarat de echitate fiscală aplicarea acesteia trebuie extinsă și în partea dreptului de declarare. Cota normală al acestor venituri în conformitate cu art. 15 din Codul fiscal ar trebui să fie 7%. Totodată, în această situație este necesar de acordat persoanelor în cauză și dreptul să prezinte declarația de venit, pentru a beneficia de restituirea veniturilor în cazul când sumele reținute vor depăși impozitul calculat.

Impozitul pe avere. Pentru acest impozit se propune extinderea bazei impozabile prin includerea autoturismelor cu o valoare mai mare de 1,5 mil lei și excluderea din lista de criterii a obiectelor impozabile a suprafeței imobilelor de 120 mp. Astfel, ”obiect al impunerii îl constituie averea reglementată de prezentul titlu a căror valoare cumulativă reprezintă 1,5 milioane de lei și mai mult, constituită din:

a) autovehiculele a căror valoare unitară constituie 1,5 milioane de lei și mai mult și a cărui an de producere constituie 2 perioade fiscale anterioare perioadei fiscale curente; și/sau
b) totalitatea bunurilor imobiliare, (inclusiv cotele părți) cu destinaţie locativă, inclusiv căsuţele de vacanţă (cu excepţia terenurilor).”

În principiu impozitarea luxului este o chestiune acceptabilă, iar în Moldova chiar necesară. Cu părere de rău nu au fost prezentate rezultatele și lecțiile învățate din aplicarea acestui impozit până în prezent și nu se cunosc toate impedimentele în aplicarea acestuia. Principala problemă a acestui impozit este administrarea acestuia și stabilirea limitei care cu adevărat ar însemna lux. Cu referire la case, considerăm că valoarea de 1,5 milioane lei nu reprezintă o locație de lux, în timp ce autoturismele în valoarea de 1,5 milioane lei ar putea servi ca prag pentru a fi considerat un vehicul de lux.

Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA). Modificările propuse ce țin TVA (inclusiv lichidarea cotei zero, etc) în cea mai mare parte (pentru anul 2018) nu afectează nivelul de impozitare, ci se referă în la modificarea unor aspecte de administrare fiscală și modificarea cadrului de noțiuni. La acest subiect se propune acordarea dreptului de restituire a sumei TVA pentru întreprinderile ce produc lapte nesupus unui tratament termic corespunzător şi destinat consumului direct sau prelucrării ulterioare, precum și a sumei TVA aferente producţiei de pâine şi produse de panificaţie şi lapte şi produse lactate să se efectueze în limita de 12% din valoarea livrării ce se impozitează la cota redusă. De asemenea, deducerea sumei TVA aferente cheltuielilor efectuate la procurarea mijloacelor fixe cu destinaţie de producţie în agricultură, de construcţia şi reconstrucţia obiectelor cu destinaţie de producţie în agricultură, de crearea şi întreţinerea plantaţiilor tinere, de creşterea tineretului animal şi întreţinerea cirezilor va fi posibilă doar dacă agentul economic este înregistrat ca plătitor de TVA. De asemenea, sunt propuse și alte modificări ce vizează un număr foarte redus de mărfuri și servicii (contribuabili). O prevedere ce merită a fi menționată în mod separat este aplicarea principiilor generale de înregistrare în calitate de plătitor al TVA în cazul prestării serviciile de către instituţiile medico-sanitare publice şi private, măsură care va conduce la majorarea prețului serviciilor medicale.

Scutirea de TVA pentru serviciile de transport spre Portul din Giurgiulești și Aeroportul din Marculești. Este necesar de menționat propunerea ce ține de Portul Internațional Giurgiulești și Aeroportul Internațional Marculești, care vine să scutească de TVA serviciile de transport livrate în aceste locații din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi a celor livrate de către rezidenţii diferitor zone economice libere ale Republicii Moldova, Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti, Aeroportului Internaţional Liber Mărculeşti unul altuia. Este o măsură cu mare risc de trafic de influență și care nu contribuie la dezvoltarea unui mediu de afaceri cu condiții uniforme de concurență.

Impozitarea proiectelor de asistență tehnică și investiționale. Se propune clarificarea cazurilor în care proiectele de asistență tehnică/ investiționale vor beneficia de facilități fiscale privind TVA, accizele, taxele vamale şi taxei pentru efectuarea procedurilor vamale. Astfel, se propune ca facilitățile să fie aplicate în totalitate dacă sumele din sursele donatorului sunt de 60% și mai mult, iar pentru restul cazurilor să se aplice doar în limita contribuției donatorului. Este bine de atras atenția că termenul „donator” nu este definit și va crea confuzii în aplicare. De asemenea, pentru un management mai bun a datoriei publice este bine ca aceste facilități sa fie acordate în baza unor criterii bine fundamentate și prestabilite (înainte de semnarea acordurilor).

Funcții improprii pentru Ministerul Economiei. În conformitate cu prevederile actuale din Codul Fiscal (art 104, lit. g) serviciile prestate de întreprinderile industriei uşoare pe teritoriul Republicii Moldova în cadrul contractelor de prelucrare în regimul vamal de perfecţionare activă sunt livrări impozitate cu TVA la cota zero (scutite de TVA cu drept de deducere în redacția propusă). Tipul serviciilor care cad sub incidenţa prezentului punct, precum şi modul de administrare a acestor servicii se stabilesc de Guvern, iar lista agenţilor economici se aprobă de Serviciul Vamal. Prin propunerea din proiectul în cauză se solicită ca aprobarea acestei liste să treacă de la Serviciul Vamal la Ministerul Economiei. Considerăm că această funcție este improprie unui Minister. În acest sens este necesar de modificat prevederile Hotărârii de Guvern nr 519/2004 cu transferarea acestei funcții de la Ministerul Economiei la Serviciul Fiscal și în consecință modificarea în acest articol ar fi de înlocuit Serviciul Vamal cu Serviciul Fiscal de Stat.

Accizele. Cu privire la accize se prevede stabilirea cuantumului de impozit pentru anul 2020 pentru produse accizabile stabilite în sume fixe (băuturi alcoolice, oxigen, azot, articole de bijuterie sau de giuvaiergerie, alte tutunuri şi înlocuitori de tutun fabricate), prin ajustarea la rata inflației prognozată pentru anul 2020 (5% față 2019). De asemenea, la carburanți a fost majorat (pentru anul 2020) accizul cu circa 9% față de cel aprobat în codul fiscal pentru 2019. Un pas important spre echivalarea impozitării țigărilor fără filtru cu cele cu filtru îl constituie modificarea nivelului de accize și modului de calculare a accizului pentru țigările fără filtru chiar începând cu 2018. Astfel pentru anul 2018 se propune aplicarea unui acciz în cotă fixă la 1000 de țigări fără filtru în valoare de 350 lei plus 3% ad valorem, 460 lei plus 6% pentru 2019 și respectiv 540 plus 9% pentru 2020.

Interzicerea magazinelor duty free la intrarea în țară. Proiectul conține modificările necesare pentru interzicerea activității magazinelor duty-free amplasate înainte de punctul de control al paşapoartelor în zona intrării pe teritoriul Republicii Moldova. O măsură foarte bună, care vine să corecteze o situație evident anormală. De asemenea, proiectul conține excluderea activității de magazin duty-free pentru deservirea corpului diplomatic.
Impozitarea activităților de consultanță în management. Excluderea din categoria subiecţilor impunerii ai regimului fiscal al agenţilor economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii a agenților economici care au obținut în anul precedent venituri de peste 70% din servicii de management și/sau de consultanță. Această categorie de agenți economici urmează să achite impozitul pe venit conform normelor general stabilite. Obiectivul declarat în nota informativă a acestei măsuri este de a preveni cazurile de optimizare fiscală în partea ce ține de impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător.

Ca concluzie generală se poate menționa că politica fiscal-vamală pentru anul 2018 conține în cea mai mare parte prevederi care fac cadrul legal mai clar, vin să armonizeze prevederile din diferite acte ale legislației naționale, precum și de transpunere a unor prevederi ale directivelor UE. Totodată, pentru câteva prevederi sunt necesare discuții suplimentare cu părțile interesate și prezentarea argumentelor de rigoare pentru găsirea celor mai bune soluții.

 

Tipărește

Implicare

 


 

baner-scoala-mea-expert-grup

 



UE-Moldova