În prezentul studiu noi am descris, din perspectiva Republicii Moldova, consecințele comportamentului corupțional în vamă și formele pe care le poate lua corupția în cadrul administrării vamale. De asemenea, am evaluat situația actuală în Republica Moldova la capitolul riscurilor de corupție în vamă, am propus metode statistice pentru monitorizarea riscurilor de corupție în vamă de către societatea civilă, am înaintat propuneri de politică publică pentru a aborda problemele identificate. Totodată, constatările din acest studiu urmează să informeze și presa de investigații despre eventualele subiecte și metode de analiză mai amănunțită a riscurilor de corupție în vamă.

Sumar executiv

Efectele corupției în cadrul administrării vamale implică un șir de riscuri, unele dintre care sunt importante pentru Moldova, cum ar fi ratarea încasărilor de venituri în bugetul public. În Republica Moldova, încasările de venituri din importuri constituie mai mult de o jumătate din veniturile fiscale, iar estimările Băncii Mondiale sugerează că peste 30% din veniturile din importuri în țările în curs de dezvoltare se ratează din cauza corupției. Corupția în vamă, de asemenea, întârzie procesarea importurilor și exporturilor și reduce competitivitatea companiilor. Conform raportului BM Doing Business, în anul 2020, durata medie totală de vămuire a mărfurilor la export în Republica Moldova a fost de șapte ori mai mare decât în Uniunea Europeană, iar la import – de trei ori. Corupția în vamă descurajează investițiile străine, mai ales în ramurile care depind de importul previzibil de materii prime și exportul regulat de produse finite. Conform datelor UNCTAD, la sfârșitul anului 2020, stocul de ISD pe cap de locuitor în Republica Moldova a fost de patru ori mai mic decât media pentru Europa de Est. Contrabanda sau manipularea valorii în vamă rezultă în scăderea calității statisticii macroeconomice, care poate dezinforma deciziile de politică publică. Această problemă este importantă mai ales într-o economie mică deschisă, așa ca Moldova, unde exportul net de bunuri și servicii are o contribuție mare la formarea PIB-ului. În fine, corupția în vamă contribuie la înfăptuirea altor infracțiuni, cum ar fi terorismul, traficul de droguri, arme, deșeuri periculoase, substanțe toxice, braconajul, introducerea în țară a produselor contrafăcute sau contaminate.

Conform Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OCED), formele pe care teoretic le poate lua corupția în cadrul activității vamale includ oferirea sau acceptarea de mită sau alte favoruri pentru: accelerarea procesării documentelor, ignorarea mărfurilor nedeclarate, certificarea exporturilor fictive pentru a obține restituiri de TVA, clasificarea greșită a mărfii, permisiunea eliberării mărfurilor în tranzit pentru consumul intern, subevaluarea mărfurilor, acceptarea declarației false de țară de origine, eliberarea diferitelor licențe și aprobări, evitarea auditului post-vămuire etc.

Conform studiului publicat în anul 2022 de Alianța Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova, aproape fiecare a doua companie mică sau mijlocie ce a făcut importuri în ultimii trei ani a declarat că a avut dificultăți din cauza corupției în vamă.Printre cele mai mari probleme în cadrul operațiunilor de import semnalate de IMM-urile intervievate se numără tarifele înalte pentru procedurile vamale, urmate de aplicarea prețurilor indicative la produse, procedurile vamale complicate, procedurile de primire a permisiunilor, licențelor și certificatelor necesare pentru operațiunile de import ș.a. La export, într-un alt sondaj realizat de Banca Mondială în anul 2019, 18% din exportatorii din Moldova au considerat reglementările vamale și comerciale drept o constrângere majoră. Întreprinderile cu investiții străine directe tind să fie mai nemulțumite de reglementările vamale moldovenești decât firmele locale.

În cadrul focus-grupului cu reprezentanții mediului de afaceri organizat de Expert-Grup în mai 2022, s-a menționat că după aprobarea procedurilor de vămuire electronică a mărfurilor, agenții economici au constatat o simplificare esențială a procedurilor vamale și diminuarea comportamentului corupțional. Totuși, anumite probleme persistă, printre care: ambiguitatea legislației în privința documentelor ce necesită a fi prezentate în procesul vămuirii, clasificarea mărfurilor importate la sub-pozițiile tarifare care presupun taxe mai mari; tergiversarea procedurilor de vămuire; lipsa unui mecanism legal de recunoaștere benevolă a erorilor neintenționate. În percepția reprezentanților mediului de afaceri din Moldova, corupția în vamă cel mai des are scopul de a accelera procedurile de vămuire și de a depăși cantitatea declarată a mărfurilor introduse.

Constatările Curții de Conturi din anul 2019 confirmă unele observații ale agenților economici exprimate în cadrul sondajelor. Astfel, Curtea de Conturi a constatat că un număr semnificativ de declarații este supus determinării valorii în vamă prin metoda „de rezervă”, fără să fie aplicate consecutiv celelalte metode prevăzute de legislație și fără identificarea automatizată a tranzacțiilor cu risc sporit de subevaluare vamală. O altă problemă identificată de Curtea de Conturi este nerealizarea unui control adecvat post-vămuire. De asemenea, auditul a constatat că în cadrul importului de ajutor umanitar cu acordarea facilităților fiscale au fost situații când bunurile declarate ca ajutor umanitar nu au întrunit criteriile stabilite în cadrul normativ. Au fost constatate și incoerențe între diferite acte normative care reglementează activitatea Serviciului Vamal, dar care la momentul actual deja au fost corectate.

Chiar dacă presa și societatea civilă nu au aceleași posibilități de verificare directă pe care le are Curtea de Conturi, acestea pot evalua indirect evoluțiile ce țin de corupția în administrarea vamală, folosind sondaje, focus-grupuri și metode cantitative. Cea mai des utilizată metodă statistică de detectare a fluxurilor potențial fraudulente de mărfuri este compararea statisticilor-oglindă. Esența metodei constă în compararea datelor privind exportul de bunuri raportat de alte țări cu importul de bunuri raportat de autoritățile vamale ale țării analizate, la nivel de sector/produs. Metoda permite identificarea bunurilor pentru care riscul de fraudă este ridicat, precum și tipul probabil al fraudei. Atunci când nu sunt disponibile toate datele necesare pentru compararea statisticilor-oglindă, pot fi utilizate alte metode de detectare a fluxurilor comerciale potențial fraudulente, cum ar fi compararea statisticii vamale cu statistica plăților bancare pentru importul de mărfuri și metoda fluxului de mărfuri (“commodity flow”). Avantajul metodei de comparare a statisticii vamale cu statistica plăților bancare pentru importul de mărfuri este simplitatea și disponibilitatea datelor primare, însă dezavantajul metodei este că ea nu permite analiza pe categorii de bunuri, nu indică asupra tipului fraudei și nu captează fluxurile complet ilegale pentru care nu se fac plăți prin intermediul băncilor. Metoda fluxului de mărfuri presupune echilibrarea tuturor surselor și utilizărilor unui anumit produs folosind ecuații contabile. Cantitatea fizică de produs fabricată în țară plus importurile ar trebui să coincidă cu cantitatea consumată în țară plus exporturile și modificarea stocurilor de produs, iar o discrepanță mare între cele două părți ale identității ar sugera existența comerțului ilicit cu produsul respectiv.

Răspunsurile de politici în vederea combaterii corupției în cadrul activității vamale pot cuprinde grăbirea activităților de digitalizare și automatizare a proceselor în vamă. Serviciul Vamal trebuie să profite de toate funcționalitățile pe care le oferă softul ASYCUDA World, în special, cele ce țin de managementul riscurilor și auditul post-vămuire. Se recomandă implementarea măsurilor de responsabilizare a personalului vamal, cum ar fi supravegherea, rotația, rapoartele de performanță, distribuirea funcțiilor sensibile din punct de vedere etic către funcționarii care au fost special instruiți; măsurilor de profesionalizare a personalului vamal, inclusiv instruire, planuri de carieră atractive pe termen lung, recrutare și promovare bazate pe merit, remunerare adecvată condițiilor pe piața muncii. Este recomandabilă coordonarea și schimbul de informații între autoritățile naționale relevante și cu autoritățile din alte țări. Agenții economici, societatea civilă și presa pot contribui la combaterea corupției în vamă, inclusiv prin crearea unor platforme pentru schimbul de informații și raportarea reclamațiilor între vamă și sectorul privat, precum și prin investigarea mai amănunțită a riscurilor de corupție.

Mai multă informație disponibilă în studiul integral

Descărcați studiul

Acestă publicație a fost realizată cu suportul organizației NED  (National Endowment for Democracy)