Dezvoltarea echilibrată a regiunilor prin valorificarea potențialului disponibil, dar și creșterea standardelor de viață a populației trebuie să reprezinte obiectivul principal al politicilor de stat. Pentru a fi posibil trasarea și, respectiv, implementarea unor politici publice adaptate la context și centrate pe oameni, este important de a analiza situația socio-economică a localităților și a înțelege specificul acestora. Prin urmare, politicile trebuie să ia în considerație un șir de aspecte precum structura populației, caracterul reproductiv și tendințele de lungă durată a fertilității, caracteristicile care diferențiază încadrarea în câmpul muncii a femeilor și bărbaților, remunerarea și satisfacția în muncă etc. Reieșind din aceste considerente, a fost elaborat profilul demografic detaliat al mun. Chișinău.

Municipiul Chișinău este о unitate administrativ-teritoriala а Republicii Moldova, care cuprinde orașul Chișinău - cel mai mare oraș al țării, și alte 6 orașe și 28 de sate. În total, populația municipiului consemnează 677,5 mii (sau 26% din populația totală a țării). Populația urbană a municipiului reprezintă 90%. Mun. Chișinău se evidențiază prin ponderi înalte ale tinerilor și populației în vârstă aptă de muncă. Populația tânără (0-19 ani) constituie 23% în totalul populației, populația adultă (20-64 de ani) reprezintă 64%,  populația în vârstă de 65 de ani și peste 13%.

În structura populației cele mai numeroase grupuri de vârstă în ansamblul populației o reprezintă cele de la 25 de ani până la 45 de ani, deci categoriile de vârsta reproductivă și aptă de muncă. Se observă o disproporție pe sexe, la 110 de bărbați revin 118 de femei, acest fapt fiind determinat de intensitatea mai înaltă a migrației a femeilor spre mun. Chișinău. În pofida structurii tinere a populației, mun. Chișinău înregistrează indicatori nefavorabili de reproducere a populației. În anii 2014-2021 se observă o scădere treptată a sporului natural, iar în ani 2020-2021, s-a înregistrat sporul natural negativ, numărul de decese depășind cel al nou născuților. Sporul natural negativ, în anul 2021, a constituit 3,1‰.

Rata totală de fertilitate în mun. Chișinău este ”extrem de scăzută” – 1,27 copii per femeie de vârstă fertilă. Numărul de nașteri a scăzut de la 7,4 mii în anul 2014 la 6,2 mii în 2021. Totuși, rezultatele privind numărul ideal de copii în familie demonstrează semnificația înaltă a copiilor în viața oamenilor. Circa jumătate din respondenți (49,6%) consideră că numărul ideal de copii este  „trei”, iar 47,1% din respondenți consideră că numărul ideal de copii este „doi”. Numărul mediu de copii pe care respondenții cu vârsta de 15-49 de ani din mun. Chișinău intenționează să-i aibă în general pe parcursul vieții constituie 2,4. Numărul mediu de copii născuți de femeile în vârstă de 35-49 de ani este de 1,74 copii per femeie. Aceste discrepanțe dintre intențiile reproductive și numărul mediu de copii născuți demonstrează existența unor bariere în realizarea deplină a intențiilor reproductive. Din totalul femeilor de vârstă reproductivă (15-49 de ani) care nu erau însărcinate la momentul sondajului și nu încercau să rămână însărcinate, 58,7% utilizează cel puțin o metodă de contracepție. Printre femeile căsătorite sau aflate în coabitare, ponderea celor care utilizează metode de contracepție constituie 64,8%. Metode moderne  sunt utilizate de 46,3% dintre femei.

Reproducerea populației depinde și de structura populației după stare civilă. Cu cât mai înaltă este ponderea personalelor căsătorite sau în coabitare, cu atât mai mare va fi numărul de nașteri. În acest aspect menționăm că în structura populației mun. Chișinău după starea civilă se constată o pondere înaltă a persoanelor necăsătorite: în rândul bărbaților în vârstă de 35-64 de ani aceștia constituie 23,1%, iar în rândul femeilor de aceeași vârstă – 24,5%. Coabitarea este mai mult specifică pentru tineri în vârstă de până la 35 de ani  (13,3% pentru bărbați și femei). Printre cei în vârstă de 35-64 ani în relații de concubinaj sunt 8,6% din bărbați și 6,3% din femei.

Pentru mun. Chișinău este specifică atragerea populației din alte raioane/localități ale țării.  Astfel, 27,1% din respondenți au raportat că au trăit, cu trei ani în urmă, într-o altă localitate. În rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 de ani ponderea lor este de 51,0%,  iar în rândul celor în vârstă de 20-64 de ani − 30,8%. Acest fapt semnalează despre necesități specifice ale acestei categorii, cum ar fi asigurarea cu un loc de muncă, cu locuință, accesul copiilor la servicii extrașcolare etc. În anul 2021, sporul pozitiv al migrației interne a constituit 12,5 mii persoane, inclusiv populația în vârstă aptă de muncă – 7,7 mii. Cu toate acestea, populația mun. Chișinău este în scădere din cauza migrației externe. În anii 2014-2021 efectivul populației s-a micșorat cu 12,6% din cauza emigrației. Totodată, intențiile migraționale ale populației sunt înalte: fiecare al cincilea locuitor a declarat intenția de a pleca în altă țară în următorii trei ani. Această pondere este mai mare printre bărbați (24,8%) decât printre femei (17,3%), printre tineri − 35,5%,  printre populația în vârstă aptă de muncă − 22%, lipsa locului de muncă sau ocuparea instabilă fiind în corelație pozitivă cu intențiile de a emigra.

În pofida concentrării activităților economice în mun. Chișinău, gradul de antrenare a populației în munci plătite deși este mai înalt comparativ cu media pe țară, din punctul de vedere al valorificării potențialului uman acesta este scăzut. Astfel, pentru persoanele în vârstă de 15-64 ani acest indicator constituie 55,5%, pentru bărbați fiind de 66,9%, iar pentru femei doar 48,0%. Cel mai scăzut grad de antrenare în munci remunerate este în rândul femeilor tinere (15-34 de ani) – 39,9%, ceea ce parțial se explică prin sustragerea lor temporară de pe piața muncii pe motivul  îndeplinirii sarcinilor de creștere și îngrijire a copiilor. Puțin peste jumătate (52,9%) din totalul de persoane cu vârsta de 15-64 de ani implicate în câmpul muncii sunt mulțumite de statutul lor ocupațional. O bună parte a acestora (73%) au aranjamentele de muncă cu ore fixe de început și sfârșit.

Rata scăzută de ocupare a populației determină și gradul scăzut de bunăstare. Doar 33,3% din gospodării își pot acoperi necesitățile de bază ”ușor” sau ”foarte ușor”, cea mai nefavorabilă situație fiind observată în rândul persoanelor în vârstă de 65 de ani și peste din care doar 15,3% dispun de venituri suficiente pentru a-și acoperi ușor necesitățile de bază.

O pondere relativ înaltă a locuitorilor mun. Chișinău se confruntă cu probleme în îmbinarea rolurilor profesionale și familiale. Pentru 45% din cei antrenați în câmpul muncii cu vârsta de 15-64 de ani foarte frecvent durata timpului petrecut la serviciu devine un obstacol pentru îndeplinirea sarcinilor casnice. În mod special sunt afectate femeile. Astfel, 51,6% dintre femei au declarat că în ultimele 3 luni, de cel puțin câteva ori pe săptămână/lună, le-a fost greu să-și îndeplinească sarcinile familiale din cauza că petrec prea mult timp la lucru. Totodată, și oboseala legată de îndeplinirea treburilor casnice devine un impediment în realizarea obligațiunilor de serviciu. Fiecare a cincea persoană a declarat, că în ultimele 3 luni, a ajuns la serviciu prea obosită din cauza treburilor casnice ca să poată lucra. Urmează să menționăm că deplasarea către serviciu de asemenea are o durată relativ lungă: 57,3 de minute, fiind mai mare pentru femei – 66,5 minute decât pentru bărbați – 46,3 minute.

Comparativ cu alte localități, populația mun. Chișinău beneficiază de un acces mai mare la serviciile medicale de înaltă calitate, ceea ce tradițional se reflecta asupra speranței de viață mai ridicate decât media pe țară. Totuși, la nivel de servicii de ocrotire a sănătății se observă insuficiența de medici și personal medical mediu, în anul 2021, la 10 000 de locuitori revenind 30 de medici (media pe țară – 47) și 45 de personal mediu (media pe țară – 92). Pandemia Covid-19 a provocat creșterea mortalității premature a persoanelor în vârstă de 50-64 de ani, dar și celor din categoria de vârstă 65 de ani și peste. Majoritatea persoanelor tinere și celor în vârstă aptă de muncă își apreciază pozitiv sănătatea (”foarte bună”, ”bună” și ”satisfăcătoare”), pe când în rândul celor în vârstă de 65 de ani și peste 19,3% din bărbați și 27,3% din femei își apreciază sănătatea ca ”rea” sau ”foarte rea”, ceea ce limitează oportunitățile de îmbătrânire activă și sănătoasă. Dificultățile severe de vedere și locomotorii au raportat 5,2% și respectiv 5,9% din respondenți.

Sistemul de educație timpurie al municipiului este suprasolicitat, numărul de copii depășind numărul de locuri disponibile în instituțiile de educație (la 100 de locuri revenind 102 copii înscriși în anul 2021). Conform datelor GGS colectate în perioada pandemiei COVID-19, de serviciile de creșă sau instituțiilor preșcolară au beneficiat în mod regulat – 29,1% din părinți, în timp ce 20,8% din părinți au apelat regulat la serviciile centrelor de îngrijire a copiilor după școală.În pofida unui nivel mai înalt al educației populației mun. Chișinău, stereotipuri de gen predomină în distribuția responsabilităților de îngrijire a copiilor, acestea fiind preponderent responsabilitatea femeilor. Femeile cu 3 copii sau mai mulți mai frecvent sunt responsabile de îngrijirea copiilor (îmbrăcare, îngrijire când este bolnav, teme de acasă).

Relațiile intergenerationale nu se deosebesc de situația înregistrată la nivel de țară. După cum a fost menționat, în mun. Chișinău se înregistrează o pondere înaltă a persoanelor care s-au mutat în capitală fie la studii, fie pentru a se stabili cu traiul permanent. Marea majoritate din locuitorii mun. Chișinău este parțial sau total de acord că „dacă copiii lor adulți au dificultăți, părinții trebuie să-și adapteze propria viață pentru a-i putea ajuta”, fără diferențe între bărbați și femei. Totodată,  peste 90,0% din populație este parțial sau total de acord că ”copiii ar trebui să-i ajute financiar pe părinți, dacă aceștia se confruntă cu dificultăți financiare”. Totuși, datele arată că tinerii beneficiază cel mai frecvent de ajutor financiar (38,3%).

În mun. Chișinău aproximativ jumătate din locuitori (47,5%) se consideră „foarte fericiți sau oarecum fericiți”, în special tineri (60,3%) și persoanele căsătorite (56,0%). Cu toate acestea, există unele categorii de populație care se confruntă cu izolarea socială. Astfel, sentimentul sever de singurătate a fost declarat de 4,2% din populație, iar de singurătatea “moderată”  ̶  15,2%. Presupunem că aceste stări parțial se explică prin faptul că studiul s-a desfășurat în perioada pandemiei Covid-19. Circa 2/3 din respondenții intervievați din mun. Chișinău au afirmat că locuințele lor au conexiune la rețeaua de Internet, iar 82,4% utilizează Internetul. Practic toți tineri utilizează internetul, iar în rândul vârstnicilor fiecare a doua persoană.

În baza analizei realizate concluzionăm, că se conturează o tendință clară de aprofundare a îmbătrânirii demografice a mun. Chișinău și declinului populației în contextul tendinței naționale de reducere a populației. Deși capitala țării este în poziție mai avantajoasă în comparație cu alte localități, totuși, două decenii de scădere a numărului populației Republicii Moldova pun o amprentă negativă asupra perspectivelor de dezvoltare demografică a mun. Chișinău. În deceniile viitoare vârsta de pensionare va fi atinsă de generațiile numeroase, pe când pe piața forței de muncă vor întra generațiile mici. În pofida migrației interne pozitive, migrația externă duce la scăderea numărului populației, dar cel mai îngrijorător  ̶  la deteriorarea structurii populației, din cauza refluxului migrațional al tinerilor. Criza socioeconomică și energetică, explozia prețurilor la serviciile comunale și produse alimentare pot provoca creșterea migrației externe și diminuarea migrației interne. În plus, rezervele de atragere a populației din raioanele periferice ale țării către mun. Chișinău se epuizează pe măsura îmbătrânirii acestora.

Scăderea populației orașului vine cu provocări unice, dar și cu oportunități potențiale. Declinul, dacă este bine gestionat, nu trebuie să ducă la decăderea urbană. De exemplu, scăderea populației poate reprezenta o oportunitate de a reduce costurile de congestionare, scăderea presiunii asupra sistemului comunal etc. Gestionarea inteligentă a orașului presupune generarea creșterii economice, crearea locuri de muncă bine plătite, incluziune socială și valorificarea potențialului uman al tuturor generații.

 Descarcă analiza    Descarcă infografic

Analiza a fost realizată de Centrul Analitic Independent  „Expert-Grup” în baza datelor revizuite ale populației și migrației la nivel teritorial estimate de către Biroul Național de Statistică în anul 2022 și datelor Studiul Generații și Gen (GGS), care este primul și cel mai complex studiu demografic longitudinal, desfășurat până în prezent în peste 24 de țări ale lumii. 

Acest studiu a fost elaborat cu suportul Ministerului Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova (MMPS), Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și Fondului ONU pentru Populație (UNFPA Moldova) și nu prezintă în mod necesar punctul de vedere al UNFPA Moldova, SDC, MMPS sau oricărei dintre organizațiile afiliate.