Economia moldovenească s-a confruntat în 2022 cu un complex fără precedent de șocuri, dar, datorită gestionării adecvate a crizelor și a sprijinului extern, a intrat în 2023 mai puternică și cu perspective bune de redresare rapidă. Stagflația, pe fondul crizei energetice, al secetei și al războiului din Ucraina, a necesitat intervenții de politici rapide și excepționale. Astfel, în decurs de câteva luni, Guvernul a adoptat o serie de măsuri importante care au permis atenuarea șocurilor. Pentru a sprijini cererea pe fondul creșterii fără precedent a tarifelor la energie, a fost introdus mecanismul de compensare pentru a acoperi o parte din tarifele la energie pentru gospodării; pentru a sprijini întreprinderile, a fost majorată capitalizarea programelor implementate de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului; pentru a face față crizei energetice, pentru prima dată în istoria țării, au fost utilizate surse alternative de gaze naturale și energie electrică și au fost făcute stocuri de gaze naturale pentru a consolida securitatea energetică; pentru a susține stabilitatea bugetară, Guvernul a trecut la finanțarea deficitului bugetar, în primul rând, din surse externe, disponibile datorită sprijinului generos din partea partenerilor de dezvoltare. În același timp, a fost menținută stabilitatea macrofinanciară, datorită unei politici monetare, valutare și de reglementare prudențiale, care a menținut stabilitatea monedei naționale, sectorul bancar bine capitalizat și robust și care a permis ca inflația să înceapă să decelereze spre sfârșitul anului 2022.

Efectele agresiunii ruse din Ucraina, criza energetică, inflația persistentă și seceta au pus firmele sub presiuni mari de costuri și de competitivitate. Drept rezultat, anul 2022 a adus o scădere economică de 5,9%, sectoarele economice cele mai afectate fiind agricultura, construcțiile și tranzacțiile imobiliare, precum și industria. Provocarea principală a firmelor legată de creșterea costurilor s-a manifestat prin: i) pierderea unor piețe și furnizori din Rusia, Ucraina și Belarus, ii) necesitatea de refacere a multor rute logistice odată cu pierderea accesului la portul Odessa, iii) creșterea substanțială a costurilor de transport și logistice odată ce Moldova a devenit un important punct de tranzit al bunurilor din și înspre Ucraina, iv) creșterea prețurilor la resursele energetice, v) costurile de finanțări mai scumpe odată cu înăsprirea politici monetare, dar și vi) derularea mai dificilă a vânzărilor pe piața locală ca urmare a erodării puterii de cumpărare a populației.

Perspectivele economice pentru anii următorii se află în zodia marilor oportunități, dar deopotrivă și riscuri. Scenariul de bază al orizontului actual de prognoză se bazează pe o recuperare economică în anul 2023 de 4,7% și o creștere economică în anii următori (5,4% în anul 2024 și un coridor de creștere de 4-5% în perioada 2025-2027). Pentru anii următori, principalele ipoteze luate în calcul pentru creșterea economică sunt stabilizarea situației de securitate din regiune, îmbunătățirea conectivității energetice și de mobilitate cu România și începerea negocierilor de aderare la UE. Materializarea acestor oportunități poate crea un efect de sinergie enorm pentru atragerea investițiilor și modernizarea țării. În același timp, riscurile rămân o variabilă importantă și acestea includ riscul escaladării războiului din Ucraina, volatilitatea pe piața energiei, o recesiune la nivel global, amenințările hibride din partea Federației Ruse, dar și comportamentul decidenților politici alături de capacitățile administrative limitate la moment.

În structura veniturilor populației crește ponderea salariilor, iar rolul remiterilor se reduce, deși acestea continuă să joace un rol important. Pe parcursul ultimilor 10 ani, raportul dintre influxul de remiteri și PIB s-a redus de la 21% în 2012 până la 13,8% în 2022. De asemenea, și ponderea remiterilor în venitul disponibil s-a diminuat de la 16% la 12%. În aceeași perioadă, ponderea salariilor s-a majorat cu 8 p.p., de la 42,7% până la 50,7%. Pe termen mediu creșterea veniturilor va putea fi susținută de majorarea salariilor. Pe lângă creșterea economică, majorarea salariilor va fi determinată de necorelarea ofertei și cererii forței de muncă. Pentru a putea atrage angajații calificați firmele vor fi nevoite să mărească costurile salariale.

Discrepanța între cererea și oferta forței de muncă poate favoriza creșterea salarială pe o anumită perioadă, însă pe termen lung e nevoie de sporit productivitatea muncii. Oferta forței de muncă din Moldova e asigurată în mare parte de muncitori necalificați. În acest context, creșterea salariilor în Republica Moldova va determina businessul să se orienteze spre alte piețe în care forța de muncă necalificată e mai ieftină sau să-și automatizeze activitățile. Pentru a asigura pe termen lung salarii decente este nevoie de sporit productivitatea muncii. Realizarea acestui deziderat presupune un spectru larg de politici, însă este, absolut, necesară o reformă autentică a educației terțiare și a sectorului de cercetare, precum și îmbunătățirea climatului investițional.

În anul 2023, menținerea sustenabilității fiscale va continua să fie pusă sub presiunea contextului regional, care rămâne a fi foarte incert. În vederea realizării priorităților sociale și economice asumate de Guvern, pentru anul 2023 a fost planificat un deficit relativ înalt, care va constitui 6% din PIB. Deși se preconizează că veniturile se vor majora, creșterea acestora nu va fi proporțională cu cea a cheltuielilor publice, prin urmare, efectele războiului sau alte șocuri adverse ar putea reprezenta un risc suplimentar pentru sustenabilitatea bugetului. Pentru perioada următoare, politica fiscală tinde, pe de o parte, să asigure suficientă lichiditate pentru IMM-uri și să stimuleze investițiile private, în timp ce pe de altă parte, se va concentra pe consolidarea disciplinei fiscale într-o manieră în care să stimuleze mobilizarea veniturilor și să reducă economia informală.

Moldova trebuie să valorifice la maximum oportunitățile care derivă din statutul său de țară candidat la UE, care va aduce o deschidere de finanțare și mai mare din partea comunității externe. Pe termen scurt și mediu, spațiul fiscal rămâne limitat, fiind estimat la aproximativ 1,5% din PIB. Prin urmare, atragerea granturilor și a împrumuturilor în condiții concesionale de la donatorii, și respectiv, creditorii externi va rămâne o premisă importantă pentru finanțarea noilor inițiative de politici și a noilor proiecte de investiții publice. Credibilitatea și predictibilitatea pe care statutul de țară candidat le oferă, și ulterior demararea negocierilor de aderare, vor mobiliza și mai mult asistența financiară. Cu toate acestea, contextul dat scoate în evidență problemele legate de capacitățile limitate ale autorităților publice de a asimila asistența externă. Astfel, constrângerile existente ce țin de planificarea strategică, corelarea asistenței externe cu nevoile de dezvoltare, dar și managementul și implementarea proiectelor de investiții capitale trebuie remediate.

Băncile moldovenești au intrat în criza din 2022 bine capitalizate și pregătite să suporte astfel de șocuri, având în vedere consolidarea cadrului de reglementare și îmbunătățirea guvernanței băncilor după criza bancară din 2015. Sectorul bancar s-a dovedit a fi robust la șocurile din 2022, ieșind mai rezistent din criză, cu indicatori îmbunătățiți de lichiditate și de suficiență a capitalului. Riscul de credit, care a crescut semnificativ în 2022, având în vedere recesiunea economică, inflația și incertitudinile legate de războiul din Ucraina, a fost gestionat în mod adecvat de bănci. Ponderea creditelor neperformante a rămas relativ scăzută (mai mică în comparație cu perioada anterioară pandemiei), ceea ce sugerează o calitate adecvată a portofoliilor de credite ale băncilor. Aceasta este susținută de indicatorii de lichiditate și de adecvare a capitalului, care, în pofida șocurilor, au rămas la niveluri confortabile. De asemenea, toți indicatorii de lichiditate au rămas în zona de siguranță, într-o situație mult mai bună comparativ cu cerințele de reglementare. Acești indicatori sugerează că sistemul bancar nu numai că a depășit cu bine criza din 2022, dar a ieșit și mai puternic din ea, fiind bine capitalizat, cu lichidități suficiente, care pot susține redresarea economică din 2023-2024.

Băncile au rămas profitabile în timpul crizei, în pofida reducerii marjei de dobândă. Înăsprirea politicii monetare a avut un efect mult mai puternic asupra ratelor dobânzilor la depozite în comparație cu cele la credite, ceea ce a dus la micșorarea marjei de dobândă. Paradoxal, reducerea marjei nu a subminat indicatorii de profitabilitate ai băncilor, deoarece, în timp ce rata medie a dobânzii la depozite a crescut, ponderea depozitelor pe termen lung în totalul depozitelor bancare, care implică cele mai mari rate ale dobânzii, a scăzut. Aceasta a complicat problema structurală a necorelării scadențelor lichidităților băncilor din Moldova, din cauza incertitudinii ridicate în jurul situației economice și de securitate a țării, care a motivat deponenții să își sporească lichiditățile prin trecerea la depozite pe termen mai scurt. Un alt factor care a permis creșterea indicatorilor de profitabilitate a băncilor a fost creșterea dobânzilor la VMS și CBN în contextul înăspririi politicii monetare. 

Lichiditatea și capitalizarea înaltă a sectorului bancar, împreună cu relaxarea politicii monetare și îmbunătățirea dinamicii inflaționiste vor crea premisele unei redresări economice solide în 2023-2024. În ipoteza că, în 2023, situația de securitate din regiune se va stabiliza marginal (principala ipoteză neîmplinirea căreia ar putea afecta toate prognozele), inflația va continua să decelereze pe fondul continuării relaxării politicii monetare, anul agricol va fi mai bun decât în 2022, iar bilanțurile băncilor vor continua să se extindă. În particular, se preconizează că volumul creditelor noi va crește cu 28% și 18% în 2023 și, respectiv, 2024. Ritmul de creștere va fi mult mai mare în cazul creditelor de consum (+51% și +21% pentru 2023-2024) în comparație cu cel al firmelor (+22% și 17% pentru 2023-2024), mai ales dacă se ia în considerare baza de comparație redusă: în 2022, volumul creditelor noi acordate populației a scăzut cu 35%, în timp ce în cazul firmelor acestea au crescut cu 26%. În consecință, stocul total de credite se va extinde cu +24% în 2023 și 14% în 2024, urmând să se stabilizeze în jurul valorii de 13%-14% în perioada 2025-2027.

În general, banca centrală promovează o politică monetară conservativă și prudentă, răspunzând în mod adecvat dinamicii inflaționiste și echilibrului riscurilor, dar pe viitor este necesară promovarea unei politici monetare mai anticipatorie. În cursul anului 2022, având în vedere efectele secundare ale șocurilor externe asupra inflației (în principal, așteptările inflaționiste și efectele secundare ale creșterilor prețurilor la energie), banca centrală și-a înăsprit semnificativ politica monetară, atât prin creșterea ratei dobânzii de politică monetară, cât și a normei rezervelor obligatorii. Principalele motive pentru această înăsprire au fost temperarea efectelor inflaționiste secundare ale șocurilor inflaționiste de tip "cost-push" din 2022, prin atenuarea creșterii așteptărilor inflaționiste, limitarea creditării și temperarea excesului de lichidități din sectorul bancar. Respectiv, imediat când a devenit clar că tendința de creștere a inflației s-a inversat, banca centrală a început să relaxeze treptat politica monetară prin reducerea ratei dobânzii de politică monetară, fiind însă mai prudentă în ceea ce privește reducerea normei rezervelor obligatorii. Motivul este că, pe de o parte, banca centrală intenționează să stimuleze creditarea în monedă națională, prin reducerea normei rezervelor obligatorii în lei și menținerea acesteia neschimbată pentru resursele atrase în valută străină; pe de altă parte, nivelul ridicat al lichidităților neutilizate din sectorul bancar nu permite băncii să reducă și mai mult rata rezervelor obligatorii. 

În pofida șocurilor majore din 2022, banca centrală a reușit să mențină o relativă stabilitate a monedei naționale și o reziliență generală a situației macrofinanciare. Moneda națională a rămas stabilă în pofida șocurilor multiple și a condițiilor economice dificile. Acest lucru a fost posibil datorită intervențiilor în timp util ale băncii centrale pe piața valutară națională. Și anume, pentru a evita deprecierea excesivă a leului moldovenesc în perioadele cele mai dificile ale crizei (de exemplu, după începerea războiului din Ucraina sau atunci când prețurile de import pentru energie au crescut brusc), BNM a vândut din rezervele sale internaționale suficientă valută străină pentru a face față cererii sporite de valută străină și, respectiv, a atenua presiunea asupra MDL. Cu toate acestea, în lunile următoare, nivelul rezervelor s-a consolidat datorită sprijinului financiar internațional din partea partenerilor de dezvoltare.

Anii 2023-2024 vor marca o perioadă de ,,revenire la normalitate" a dinamicii inflaționiste. Șocurile inflaționiste au început să se disipeze la sfârșitul anului 2022 și începutul anului 2023, IPC anual înregistrând o tendință descendentă. Decelerarea inflației se va menține pe întreaga perioadă 2023-2024, pe fondul unei baze de comparație ridicate, unui an agricol mai bun, al stabilizării tendințelor inflaționiste în regiune și al presiunilor inflaționiste limitate pe partea cererii la nivel intern. Prin urmare, presupunând că nu vor exista șocuri inflaționiste majore de tip cost-push (ex: majorări de tarife, scumpirea prețurilor de import sau un an agricol dificil), IPC va continua să scadă până la o medie de 13-14% pentru 2023 și 5,5% în 2024. Decelerarea inflaționistă va permite băncii centrale să își relaxeze în continuare politica monetară în perioada 2023-2024. 

În ceea ce ține de balanța de plăți, nu s-au materializat temerile privind fuga capitalului din Moldova și epuizarea activelor de rezervă, care circulau la începutul războiului din Ucraina. De fapt, în contul financiar al balanței de plăți au fost înregistrate intrări nete de capital cu 37% mai mari față de 2021. Nerezidenții nu și-au retras depozitele din sistemul bancar moldovenesc, din contra, depozitele străinilor au crescut, iar investitorii străini și-au majorat considerabil investițiile directe în Moldova. BNM a făcut intervenții pe piața valutară la începutul anului pentru a satisface cererea de valută care a crescut subit, însă această situație nu a durat mult timp. Pe parcursul anului 2022, pe fundalul intrărilor mari de capital din exterior, activele de rezervă ale statului au crescut și au atins un nivel record.

Cu toate acestea, sunt necesare măsuri de corectare a deficitului exagerat de cont curent, determinat de persistența problemelor de competitivitate a exporturilor moldovenești, precum și de dinamica prețurilor la resursele energetice importate. Deficitele cronice duc la acumularea în timp a datoriei externe care, cu toate că nu depășește actualmente limitele de sustenabilitate, poate să rezulte într-o criză a datoriei în viitor. În acest sens, este crucial ca Moldova să profite de oportunitățile pe care i le oferă statutul de țară-candidat la aderare la Uniunea Europeană, implementând reformele necesare și promovând politici structurale de stimulare a ofertei.

Descarcă publicația      Download the publication

Despre MEGA

MEGA este acronimul în engleză pentru Analiza Creșterii Economice din Moldova (Moldovan Economic Growth Analysis). MEGA este o publicație bi-anuală elaborată de către EXPERT-GRUP din 2009, scopul căreia este de a elucida esența evoluțiilor economice în Moldova, a analiza politicile economice şi a oferi recomandări asupra strategiilor de dezvoltare economică a țării.