Natalia Chitii

Natalia Chitii

test

Website URL: http://test
Joi, 04 Martie 2021 13:13

Cerere de ofertă - audit de proiect

Asociația Obștească „Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP” anunță tender pentru selectarea unei companii care să efectueze auditarea raportului financiar final pentru implementarea proiectului „Informează,abilitează și acţionează. Societatea civilă pentru o mai bună guvernanță bugetară în Moldova” conform contractului de grant cu Uniunea Europeană prin intermediul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Termenii de referință detaliați se anexează.

Perioada de desfășurare a auditului (colectarea datelor): orice perioadă cuprinsă între 20 februarie 2022 -  31 martie 2022. Raportul de audit trebuie puse la dispoziție managamentului Expert-Grup în limba engleză cel târziu la data de 10 aprilie 2022.

Cerințe minime înaintate companiilor participante:

  • Compania de audit și/sau auditorul/auditoarea sunt licențiați pe teritoriul Republicii Moldova;
  • Accreditarea ACCA sau aderarea la alte standarde internaționale va constitui un avantaj;
  • Cerințe impuse de UE în conformitate cu Termenii de Referință anexați;
  • Experiență de minim 3 ani în furnizarea serviciilor de audit privind contractele de grant finanțate de către Uniunea Europeană.

Doar companiile cu experiență demonstrate de auditare a proiectelor finanțate de UE pot aplica la acest tender.

Pentru participare la concurs, ofertantul trebuie să trimită la adresa electronică  This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.  următoarele documente:

  • Descrierea companiei precum și argumentarea oportunității de selectare a acesteia;
  • Denumirea companiei, adresa, persoana de contact și numărul de telefon;
  • Lista organizațiilor/proiectelor pentru care compania de audit a prestat servicii similare în ultimii 5 ani;
  • Copia de pe licențele companiei și ale auditorilor desemnați pentru misiunea de audit;
  • Descrierea calificărilor membrilor echipei de audit;
  • CV-urile auditorilor desemnați pentru misunea de audit precum și lista organizațiilor pentru care au lucrat precum și o listă de persoane/companii de referință;
  • Oferta financiară.

Termenul limită de depunere a ofertelor este: 15 martie 2021, ora 10.00 dimineață.

Pentru orice informații suplimentare ne puteți contacta la  This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. , tel. 79 033 684. Persoană de contact Iulia Sîrghi-Zolotco.

Termeni de referință

Lipsa unui echilibru între viața profesională și viața de familie, de îngrijire a copiilor și a responsabilităților casnice, care sunt distribuite inechitabil între femei și bărbați, au implicații economice asupra ciclului de viață. Pe întreg parcursul vieții, consumul total al femeilor (public și privat) în medie este la fel ca și la bărbați, însă veniturile din muncă ale acestora sunt considerabil mai mici. În același timp, speranța de viață a femeilor este cu peste opt ani mai mare decât a bărbaților, astfel, ajungând la vârsta de pensionare, ele sunt supuse unui risc sporit de sărăcie. 

 

Acestea sunt printre principalele constatări ale studiului: „De ce femeile au venituri mai mici decât bărbații pe tot parcursul vieții? Evaluare în baza Conturilor Naționale de Transfer”*, lansat astăzi de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în cadrul unui eveniment public online, cu suportul financiar al Agenției Austriece pentru Dezvoltare și al Fondului ONU pentru Populație (UNFPA).

Stella Avallone, Ambasadoarea Extraordinară şi Plenipotențiară a Republicii Austria în Republica Moldova: „Atunci când o țară reușește să promoveze echilibrul între viața profesională și viața personală, să promoveze programe de îngrijire a copiilor și să faciliteze participarea femeilor pe piața muncii, aceste lucruri se reflectă pe termen lung în economia și consolidarea coeziunii sociale a acestei țări. Sper că rezultatele acestui studiu vor sprijini Guvernul Republicii Moldova și sectorul privat în reducerea diferenței de remunerare între femei și bărbați, promovând politici familiale adaptate la gen și abilitarea femeilor”.

Adrian Lupușor, Director Executiv, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”: „Din punct de vedere al angajării și a veniturilor, criza pandemică a afectat în mod disproporționat femeile. Scopul acestui studiu este să înțelegem dintr-o perspectivă mai fundamentală de ce și până la această criză femeile au un în mod constant venituri mai mici decât bărbații”. 

Studiul arată că deficitul total al ciclului de viață** la femei este de 2,3 ori mai mare decât la bărbați. Femeile intră pe piața muncii mai târziu decât bărbații, din motiv că rata înscrierii acestora în instituțiile de învățământ superior este mai mare decât a bărbaților. Totuși, faptul că numărul femeilor cu studii universitare este mai mare nu reprezintă un factor care să le asigure acestora un venit salarial mai mare sau cel puțin egal cu cel al bărbaților. Mai mult, până la vârsta de 35 de ani venitul din muncă al femeilor este considerabil mai mic decât al bărbaților, perioadă ce coincide cu nașterea și creșterea copiilor. 

Tatiana Zatîc, Secretară de Stat, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale: „În valoarea monetară, pierderea financiară anuală a femeilor a atins valoarea de circa 17 mii de lei, ceea ce presupune că o femeie trebuie să lucreze cu două luni mai mult pentru a atinge salariul mediul anual al bărbatului pentru anul precedent. Aceste inegalități financiare dea lungul vieții contribuie la o diferență și mai mare la etapade beneficiere a pensiei pentru limita de vârstă”.

Veniturile din muncă ale femelilor și bărbaților devin aproape similare abia către vârsta de 50 de ani. Ulterior, în intervalul de vârstă 57-66 de ani se observă o scădere a venitului din muncă la femei, din cauza atingerii vârstei de pensionare, iar după 66 de ani acestea ajung la valori similare la ambele sexe.

Natalia Plugaru, Reprezentantă Adjunctă UNFPA Moldova: „Problema veniturilor mai mici ale femeilor în raport cu bărbații este una mai complexă, fiind ancorată în inegalitatea de gen și normele care persistă în societate. Spre exemplu, cunoaștem că foarte puțini bărbați își iau concediu de îngrijire a copilului în Moldova, femeile fiind cele care se ocupă în special de copii. În rezultat, suferă ambii parteneri – și tații care sunt lipsiți de o legătură emoțională mai puternică cu copiii lor, dar și mamele care simt că nu au putut să-și realizeze pe deplin atât potențial matern, cât și cel profesional”.

Discriminarea salarială a femeilor este un alt factor care determină nivelul mic al veniturilor din muncă a acestora. În anul 2019, diferența de gen în salarizare total pe economie a constituit 14,1%. Cele mai mari diferențe dintre salariile bărbaților și ale femeilor sunt în domeniile activităților financiare și de asigurări (42,9%), informațiilor și comunicațiilor (35,7%), industrie (20,9%), sănătate și asistență socială (cu 19,6%).

Olga Gagauz, Centrul de Cercetări Demografice a Institutului Național de Cercetări Economice, autoarea studiului: „Studiile în acest domeniu demonstrează că diferența de gen în salarizare este specifică pentru toate țările europene. În Republica Moldova acest fenomen este determinat de predominarea femeilor în activități cu un nivel de salarizare scăzut precum sănătate și asistență socială, învățământ, activități de cazare și alimentație, comerț și industrie, ponderea înaltă a femeilor ocupate ziua de muncă incompletă, numărul mic al acestora la posturi de conducere ”.

În următoarele decenii se așteaptă un declin al populației și îmbătrânirea demografică a acesteia și în aceste condiții creșterea participării femeilor pe piața forței de muncă este esențială. Ce putem face acum:

- Eliminarea diferențelor de remunerare dintre femei și bărbați;

- Lichidarea barierelor normative pentru femeile care doresc să se angajeze conform specialităților tradițional considerate bărbătești;

- Introducerea cotelor de gen pentru funcții de conducere;

- Formarea abilităților la femei necesare pentru ocuparea funcțiilor de conducere;

- Facilitarea procesului de reintegrare a femeilor pe piața –forței de muncă după concediul de îngrijire a copilului/copiilor;

- Promovarea politicilor prietenoase familiilor pentru asigurarea unui echilibru real între viața profesională și cea de familie;

- Extinderea serviciilor sociale ante-preșcolare și preșcolare de calitate;

- Combaterea stereotipurilor privind rolurile sociale ale femeilor și bărbaților, inclusiv în domeniul educației și orientării profesionale.

Descarcă studiul integral  Descarcă prezentare  Descarcă infografic

* Studiul „De ce femeile au venituri mai mici decât bărbații pe tot parcursul vieții? Evaluare în baza Conturilor Naționale de Transfer” este elaborat în cadrul proiectului UNFPA „Mai multe oportunități prin  politici familiale sensibile la gen pentru sectorul privat din Balcanii de Vest și Republica Moldova”, desfășurat de către Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) cu suportul Agenției Austriece pentru Dezvoltare (ADA) şi în parteneriat cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. 

**Deficitul ciclului de viață este o categorie-cheie a Conturilor Naționale de Transfer. Se calculează ca diferență dintre consumul specific vârstei (privat și public) și venitul din muncă, permite măsurarea și analiza gradului de dependență economică a populației pe parcursul vieții, inclusiv în profil de gen. 

Prezentul studiu a demonstrat că lipsa unui echilibru între viața profesională și viața de familie, de îngrijire a copiilor și a responsabilităților casnice, care sunt distribuite inechitabil între femei și bărbați au implicații economice asupra ciclului de viață.

În Republica Moldova deficitul total al ciclului de viață la femei este de 2,3 ori mai mare decât la bărbați. Venitul din muncă la bărbați este mai mare decât cel de consum între vârstele de 24-53 de ani (30 de ani în total), pe când la femei acesta practic nu există. Doar la vârstele de 40-41 de ani se înregistrează un surplus nesemnificativ al veniturilor din muncă. La vârstele înaintate deficitul ciclului de viață la bărbați constituie 10,2%, iar al femeilor 24%, decalajul mai mare decât dublu fiind determinat de speranța de viață mai mare a femeilor. Prin urmare, femeile sunt dependente economic pe o perioadă mai lungă de timp, iar luând în considerare durata de viață mai lungă, se supun unui risc mai mare de sărăcie.

Stereotipurile de gen potrivit cărora grija de copil/copii este o responsabilitate principală a femeilor, și nu a bărbaților, determină, în mare măsură, gradul de participare a femeilor pe piața forței de muncă. Inegalitățile pe piața forței de muncă sunt alimentate de responsabilitățile femeilor pentru îngrijirea gospodăriei, creșterea și educarea copiilor care le consumă mult timp și deseori prezintă un impediment pentru implicarea deplină în activitatea profesională, creștere și dezvoltare la maxim ca profesioniste.

Decalajul de gen în dependența economică este determinat de diferența de gen în veniturile din muncă. La femei ponderea veniturilor din muncă în totalul acestora este mai scăzută decât cea a bărbaților, constituind 43,8%. Indicatorul per capita nominal la femei constituie 71,5% în raport cu cel al bărbaților, iar venitul din salariu – 74,4%. Venitul din salariu al femeilor este cu mult mai scăzut decât al bărbaților la vârstele ce coincid cu perioada de reproducere și creștere a copiilor.

Disparitățile de gen pe piața forței de muncă prezintă cauza principală a decalajului în independența economică a bărbaților și femeilor. Femeile se caracterizează cu o rată de ocupare mai scăzută decât bărbații. Existența copiilor mici duce la scăderea semnificativă a acestui indicator. În mediul urban, rata de ocupare a bărbaților cu cel puțin un copil este de 76,2%, pe când cea a femeilor − de 41%, decalajul constituind 35,1 p.p. În mediul rural, decalajul dintre bărbați și femei este mai scăzut, constituind 23,1 p.p., rata de ocupare a bărbaților − 62,5%, iar cea a femeilor − 39,4%.

Se constată discriminarea salarială a femeilor. În anul 2019, diferența de gen în salarizare total pe economie a constituit 14,1%. Cele mai mari diferențe dintre salariile bărbaților și ale femeilor sunt caracteristice pentru domeniul activităților financiare și de asigurări (42,9%), informațiilor și comunicațiilor (35,7%), industrie (20,9%), sănătate și asistență socială (cu 19,6%). Femeile predomină în activități economice cu nivel de salarizare scăzut (segregarea pe domenii de activitate), precum sănătate și asistența socială, învățământ, activități de cazare și alimentație publică, servicii. Programul de muncă incomplet, specific pentru forța de muncă feminină, de asemenea, determină salarizarea mai scăzută. Din cauza orelor de muncă reduse (până la 40 de ore), 23,6% dintre bărbați și 39,0% dintre femei ocupate au avut salarii mai mici,.

Câștigurile scăzute din muncă ale femeilor se explică și prin ponderea înaltă a acestora în categoria populației inactive - 57,3% în anul 2019. În numărul total al populației inactive 163,4 mii (13,0%) prezintă persoanele casnice, printre care 95,7% sunt femei. Insuficiența serviciilor de educație ante- preșcolară și preșcolară, precum și oportunități reduse de angajare, în special în mediul rural, forțează femeile cu copii mici să rămână cu statul de casnică.

Analiza consumului total demonstrează diferențe mici în profil de gen. Calculat ca raportul femei/bărbați, acesta constituie 1,13. O discrepanță de gen în consum apare în intervalul de vârstă 18-30 de ani în favoarea femeilor, datorită cheltuielilor mai mari pentru educație ca rezultat al unui nivel mai înalt de înrolare a femeilor în pregătirea profesională. Apoi un decalaj de gen apare după vârsta de 45 de ani, ca urmare a creșterii cheltuielilor publice și private pentru sănătate.

Datorită ratelor mai mari de ocupare și veniturilor mai mari din muncă, bărbații contribuie mai mult la transferurile publice și finanțează în proporție mai mare necesitățile de consum ale copiilor. Totodată, beneficiile totale sunt considerabil mai mici pentru bărbați, motivul principal fiind decalajul de gen în speranța de viață în favoarea femeilor. Pentru femei, numărul așteptat de ani trăiți după atingerea vârstei de pensionare constituie peste 20 de ani, pe când pentru bărbați - circa 13 ani. Astfel, femeile sunt beneficiare nete de transferuri publice cu aproximativ 11 ani mai mult decât bărbații.

Transferurile în fondul de pensionare ale femeilor și bărbaților (indicator per capita) diferă semnificativ în favoarea femeilor. La bărbații în vârstă de 30-55 de ani acest indicator constituie 11,9% comparativ cu venitul celor economic mai activi (grupul de vârstă 30-49 de ani), pe când la femei – 14,3%. Volumul transferurilor nominale ale bărbaților a constituit 8,064 mld., iar al femeilor – 7,148 mld. Acest fapt se explică prin gradul mai înalt de ocupare a femeilor în sectorul bugetar și efectuarea transferurilor în fondul de pensionare. Bărbații încadrați în aceste vârste practică mai des migrația sezonieră și nu fac defalcări în fondul social, precum și într-o proporție mai mare activează în sectorul economiei tenebre.

Având venituri mai mari, bărbații fac transferuri private mai mari pentru alți membri ai gospodăriei casnice, pe când femeile și copiii sunt cei care recepționează aceste transferuri. Pe parcursul întregii perioade a ciclului de viață femeile evoluează în calitate de beneficiari ai transferurilor private, pe când bărbații sunt principalii donatori ai transferurilor private în special între vârstele de 25 și 55 de ani.

Recomandări de politici pentru reducerea discrepanțelor în deficitul ciclului economic de viață al femeilor și bărbaților:

• combaterea stereotipurilor privind rolurile sociale ale femeilor și bărbaților, în special în domeniul educației și al orientării profesionale;

• promovarea politicilor prietenoase familiilor pentru asigurarea unui echilibru real între viața profesională și viața de familie, încurajarea împărțirii responsabilităților casnice și de îngrijire a copiilor între bărbați și femei;

• eliminarea diferențelor de remunerare dintre femei și bărbați prin măsuri de creștere a abilităților profesionale ale femeilor, lichidarea barierelor normative pentru femeile care doresc să se angajeze conform specialităților considerate bărbătești;

• introducerea cotelor de gen, formarea abilităților de conducere și campanii de sensibilizare publică pentru a crește numărul femeilor în funcții de conducere;

• facilitarea procesului de reintegrare a femeilor pe piața forței de muncă după concediul de îngrijire a copilului /copiilor;

• extinderea serviciilor ante-preșcolare și preșcolare de calitate, care să răspundă nevoilor părinților pe toată durata programului.

Descarcă studiul integral  Descarcă prezentare  Descarcă infografic 

Organizațiile membre ale Platformei Naționale a Republicii Moldova a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic constată că pandemia COVID-19 și factorii naturali de risc din anul 2020 au generat cel mai mare șoc asupra economiei Republicii Moldova din ultimele două decenii. Datele efective pentru perioada ianuarie-septembrie 2020 indică o scădere economică de 8,2%. Cele mai afectate sectoare sunt HoReCa, transportul, comerțul internațional, activitățile de recreere și de agrement, gospodăriile casnice, industria de prelucrare și agricultura, care a fost prejudiciată puternic și de factorii naturali de risc.

Structura pe activități economice denotă că, IMM-urile au un nivel mai înalt de expunere în cele mai afectate sectoare de pandemie. IMM-urile au fost cel mai mult afectate reieșind din însuși structura economiei naționale. IMM-urile contribuie cu 85,9% la formarea valorii adăugate din Comerț, Transport și HoReCa, care de facto sunt și cele mai afectate sectoare de pandemie. Serviciile de suport, afectate și ele mult peste medie de contextul pandemic (VAB la 9 luni în scădere cu -16,2%) sunt de asemenea dominate covârșitor de IMM-uri cu 88,5% din valoarea adăugată creată în acest sector.

IMM-urile au întâmpinat pandemia cu un sentiment general al inițiativei antreprenoriale în descreștere și fără capacități de ripostare. În anul 2019, numărul întreprinderilor, care au depus rapoarte la BNS (56,7 mii) a crescut cu doar 0,4% sau de șase ori mai lent față de media de creștere a ultimilor cinci ani (2,6%). În ultimii cinci ani, sursa principală de finanțare a investițiilor a fost, pentru companiile din Republica Moldova, capitalul propriu, care a crescut cu 54,8% în anul 2019 față de 2015.

Multe IMM-uri sunt fragile și afectate de orice tip de perturbare și au fost slab pregătite pentru șoc. Doar o treime dintre ele au avut suficientă lichiditate pentru trei luni de activitate, în timp ce doar 12% au acces la surse de finanțare externe. IMM-urile nu folosesc asigurări. Jumătate dintre antreprenori nu au proceduri interne adecvate pentru gestionarea crizelor. Nivelul lor scăzut de alfabetizare juridică se reflectă în contracte nefavorabile cu furnizorii, distribuitorii și alte organizații. 36% din companii au niveluri scăzute de competențe TIC și acces la instrumente.

Mediul de afaceri din R. Moldova este afectat de limitările impuse în timpul crizei pandemice, dar se confruntă și cu provocări preexistente în rețelele sale de distribuție. Provocările respective includ limitări administrative și de mobilitate, rețele de furnizare și distribuție defectuoase, acces limitat la piețe (mai ales externe, dar și interne), infrastructură și soluții slabe sau absente ale tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC), birocrație și reglementări guvernamentale lente sau inflexibile și acces limitat la capital.

Companiile au suferit o scădere a cererii de produse și servicii, restricții la activitățile lor și întreruperea aprovizionării (în special pentru materialele importate). Companiile se așteaptă să atenueze aceste provocări prin reducerea costurilor de personal (83%), reducerea cheltuielilor administrative (75%), amânarea investițiilor strategice (83%) și reducerea producției 75%).

Pierderile economice au rezultat din scăderea volumului vânzărilor pe fundalul menținerii la același nivel a costurilor fixe și a costurilor semi-variabile. Cheltuielile legate de locațiune, dobânzile la credite și fondul de salarizare rămân a fi în mare parte constante, chiar dacă volumul vânzărilor scade. Unele costuri sunt semi-variabile, cum ar fi remunerarea muncii, care poate fi controlată într-o oarecare măsură prin disponibilizări de personal și concedii forțate. Alte costuri, aferente procurării de materie primă, consumului de electricitate etc. variază în aceiași măsură ca și cifra de afaceri.

Deși au fost cel mai mult afectate de pandemie, afacerile mici au beneficiat cel mai puțin de careva suport din partea statului. După cum poate fi desprins din sondajul Băncii Mondiale “Ancheta întreprinderilor privind COVID-19”, în luna noiembrie 2020, scăderea medie a vânzărilor companiilor a constituit -29,4%, comparativ cu -57% raportate în sondajul realizat în luna mai. În același timp, rezultatele dezagregate după mărimea întreprinderilor arată că cel mai afectate de pandemie sunt afacerile mici cu până la 20 de angajați, care au consemnat în luna noiembrie o reducere a cifrei de afacere f-a-p de 34,3% față de scăderea de -20,6% înregistrată de companiile cu 20-100 angajați și de -14,2% de cele cu peste 100 de angajați.

Când vine vorba de ponderea firmelor care au primit sau așteaptă să primească asistență guvernamentală națională sau locală, tabloul este invers proporțional. Chiar dacă doar o cotă modestă de 5,9%  din întreprinderi au menționat că au primit sau așteaptă să primească careva suport, cota dată pentru afacerile mici de până la 20 angajați este de 3 ori mai mică de 1,9%, adică în medie doar fiecare a 50-a întreprindere de acest fel a avut parte de ceva suport sau asistență în contextul pandemiei.

Chiar dacă Guvernul a venit cu măsuri de susținere, acestea au fost puțin resimțite de IMM-uri, fiind în mare parte indirecte, în special în ceea ce ține de subvenționarea dobânzilor, impozitelor salariale și rambursărilor de TVA. Acestea presupuneau obligativitatea de a face plata impozitelor salariale, în timp ce companiile nu aveau lichidități de a plăti salariul, nemaivorbind de impozitele aferente acestuia. Același lucru este valabil și pentru subvenționarea dobânzilor. În contextul lipsei de lichidități în general, puține companii au putut obține credite, iar negocierea cu Băncile Comerciale a depins de situația financiară și a istoriei de creditare a fiecărei companii în parte.

Conform studiului realizat de Alianța Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova, Percepția ÎMM-urilor privind impactul pandemiei asupra afacerilor proprii în care au participat 304 IMM-uri din 18 sectoare ale economiei, 71% din companii nu sunt mulțumite de măsurile întreprinse de Guvern ca răspuns la criza economică din  Moldova. Măsurile anunțate au fost cele mai slabe din regiune, ceea ce a creat un dezavantaj competitiv pentru IMM-uri și a crescut numărul de disponibilizări, pierderea veniturilor și lăsând majoritatea companiilor să facă față pierderilor de venit pe cont propriu.

În contextul celor expuse, organizațiile semnatare solicită aprobarea unor măsuri suplimentare pentru susținerea Întreprinderilor Mici și Mijlocii în contextul crizei provocate de COVID-19, printre care:

- Susținerea IMM-urilor – prin măsuri de sporire a accesului la lichidități, digitizare și încurajarea menținerii întreprinderilor mici în cadrul formal;

- Extinderea capitalizării fondului de garantare a creditelor de pe lângă ODIMM pentru a facilita finanțarea/refinanțarea IMM/microîntreprinderi;

- Promovarea sistemului TVA la încasare, care presupune calcularea TVA de către contribuabilul vânzător la momentul încasării contravalorii livrărilor/prestărilor efectuate, și nu la emiterea acesteia. Cel puțin pentru prima etapă aplicabilitatea unui asemenea instrument se propune pentru micul business prin plafonarea companiilor eligibile de a aplica acest mecanism la un anumit nivel maxim al cifrei de afacere;

- Susținerea sectoarelor pentru care actuala criză a conturat și oportunități de dezvoltare, turismul intern, comerțului on-line, producerea bunurilor locale pentru substituirea importurilor și producerea produselor farmaceutice;

- Instituirea pentru anul 2021 a unui sistem de bonificații pentru întreprinderi la plata în timpul corespunzător a impozitului pe venit;

- Simplificarea regimurilor de operare a întreprinderilor mici și a celor de familie, prin elaborarea unui capitol separat cu prevederi simplificate atât în Codul Fiscal, cât și în Codul Muncii;

- Susținerea procesului de digitalizare și intrarea pe piața online prin implementarea plenară a Foii de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic, inclusiv prin majorarea alocărilor și consolidarea Programului de digitizare a IMM-urilor gestionat de ODIMM;

- nstituirea unor stimulente fiscale, precum aplicarea unui nivel redus al TVA (ex 2 p.p) în cazul plăților electronice prin internet;

- Sprijin pentru digitalizarea proceselor industriale și de producție, stimulând inovarea în întreprinderile locale pentru a îmbunătăți productivitatea și disponibilitatea comercială;

- Susținerea financiară solidă și instituționalizarea corespunzătoare a Programului de susținere a afacerilor cu potențial înalt de creștere și internaționalizare a acestora pentru a atrage un număr considerabil de IMM-uri cu potențial înalt de creștere, din sectoarele cu impact semnificativ asupra creșterii economice a Republicii Moldova;

- Implementarea Programului de dezvoltare pentru furnizorii locali cu scopul interconectării acestora la lanțul valoric al companiilor multinaționale și dezvoltarea unei industrii durabile și sustenabile în Republica Moldova;

- Optimizarea barierelor administrative pentru ca măsurile aplicate de stat pentru business să poată fi accesate de un număr cât mai mare de beneficiari.

Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic a fost creată în anul 2011 și în acest moment are 95 de organizații membre, 7 dintre acestea constituind organizații-umbrelă pentru alte peste 255 de organizații. Misiunea Platformei este de a consolida procesul de integrare europeană și de dezvoltare democratică a Republicii Moldova, de a contribui la procesul de advocacy și monitorizare pentru implementarea Acordului de Asociere dintre RM-UE și a altor documente relevante ce se referă la Parteneriatul Estic și relația RM-UE.

Semnatarii Declarației:

AEGEE-Chișinău;

Agenția de Cooperare Transfrontalieră și Integrare Europeană;

Alianța INFONET;

Alianța ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei;

Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități;

Alianța pentru Eficiență Energetică și Regenerabilă;

Alianța Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova;

Amnesty International Moldova;

Asociația Femeilor pentru Protecția Mediului și Dezvoltarea Durabilă;

Asociația Femeilor Profesioniste și de Afaceri din Moldova;

Asociația Internațională a Păstrătorilor Râului „Eco-Tiras”;

Asociația Micului Business din Moldova;

Asociația Națională a Trainerilor Europeni din Moldova;

Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT;

Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă;

Asociația pentru Politică Externă;

Asociația pentru Reabilitarea Invalizilor din Republica Moldova;

Asociația pentru Valorificarea Deșeurilor;

Asociația Presei Independente;

Asociația Promo-LEX;

Asociația Regională a mamelor cu mulți copii și a femeilor-întreprinzători din Găgăuzia „VESTA”;

Automobil Club Moldova;

AO ”BIOS”;

Business Consulting Institute;

Centrul Analitic Independent„Expert-Grup”;

Centrul de Consultanță Ecologică Cahul;

Centrul de Dezvoltare Economică și Afaceri Publice;

Centrul de Informare și Susținere a Tinerilor Economiști „CERTITUDINE”;

Centrul de Inovare și Politici din Moldova;

Centrul de Instruire și Dezvoltare Educațională;

Centrul de Politici și Reforme;

Centrul de Resurse Juridice din Moldova;

Centrul European pentru Inițiative civile „Stalker”;

Centrul Internațional pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Femeii „La Strada”;

Centrul Național al Romilor;

Centrul Național de Asistență și Informare a ONG-urilor din Moldova CONTACT;

Centrul Național de Mediu;

Centrul pentru Dezvoltare și Management;

Centrul pentru Jurnalism Independent;

Centrul Regional al Studiilor de Mediu ECOS;

Centrul Regional de Dezvoltare Durabilă din Ungheni;

Centrul Regional de Mediu din Moldova;

Centrul Regional „Contact” Bălți;

Centrul Republican pentru Copii și Tineret Gutta-Club;

Centrul „Pro-Europa” din Comrat;

Comunitatea WatchDog.md;

Confederația Națională a Patronatului din Republica Moldova;

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova;

Congresul Autorităților Locale din Moldova;

Consiliul Național al Tineretului din Moldova;

Eco-Contact;

Eco-Sor;

ECOTOX;

ESGA Moldova;

Federația Sindicală „SĂNĂTATEA” din RM;

Federația Sindicatelor din Construcții și Industria Materialelor de Construcții SINDICONS;

Fundația Est-Europeană;

Fundația pentru Dezvoltare din Republica Moldova;

Fundația pentru Educație și Dezvoltare din Moldova;

Fundația Soros-Moldova;

GREEN-School;

Grupul de Inițiativă a Tinerilor pentru Viitor;

Institutul de Dezvoltare Urbană;

Institutul de Instruire în Dezvoltare ”MilleniuM”;

Institutul de Politici Publice;

Institutul European de Studii Politice;

Institutul Muncii;

Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”;

Institutul pentru Drepturile Omului;

Institutul pentru Politici și Reforme Europene;

AO ”Institutum Virtutes Civilis”;

INTECO;

AO ”INVENTO”;

Keystone International Human Services Moldova;

Local Democracy Agency Moldova;

Mișcarea Ecologistă din Moldova;

Organizația Teritorială Ștefan-Vodă a Mișcării Ecologiste din Moldova;

Rețeaua Națională LEADER în Moldova;

Transparency International Moldova;

Uniunea Organizațiilor Invalizilor din Moldova;

Медиа Центр Приднестровья;

”Interacțiune”;

„Ave Copiii”;

„BIOTICA”;

„Caroma-Nord”;

„Cutezătorul”;

„Eco-Răzeni”;

„Femeia și Copilul- Protecție și Sprijin”;

„Hai Moldova”;

„Mame în Acțiune”;

„Pro Cooperare Regională”;

ONG „Terra-1530”.

În toate țările lumii, pe parcursul ciclului de viață, femeile câștigă mai puțin, în medie, decât bărbații, dar diferența de consum între bărbați și femei nu este pronunțată. Prin urmare, femeile sunt dependente din punct de vedere economic pe o perioadă mai lungă de timp, iar luând în considerare durata de viață mai lungă, se supun unui risc mai mare de sărăcie. Aceasta este una dintre concluziile studiului: „De ce femeile au venituri mai mici decât bărbații pe tot parcursul vieții? Evaluare în baza Conturilor Naționale de Transfer”, elaborat în cadrul proiectului UNFPA „Mai multe oportunități prin politici familiale sensibile la gen pentru sectorul privat din Balcanii de Vest și Republica Moldova”, desfășurat de către Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) cu suportul Agenției Austriece pentru Dezvoltare (ADA) şi în parteneriat cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. 

- Care este cauza disparităților de gen în viața economică independentă?

- Ce impact economic au stereotipurile de gen legate de îngrijirea copiilor și activitățile casnice?

- În ce mod aceste stereotipuri afectează participarea femeilor pe piața forței de muncă?

- Cum pot fi diminuate disparitățile de gen în viața economică prin politici publice?

La întrebările de mai sus răspundem în cadrul evenimentului de lansare a studiului: „De ce femeile au venituri mai mici decât bărbații pe tot parcursul vieții? Evaluare în baza Conturilor Naționale de Transfer”, care va avea loc online (platforma Zoom.us), pe data de 3 martie 2021, la ora 11:00. 

Evenimentul va întruni reprezentanți ai instituțiilor de stat, societății civile, misiunilor diplomatice acreditate în Republica Moldova, partenerilor de dezvoltare, experți naționali și internaționali. 

Limba de lucru va fi româna. Traducerea sincronă română-engleză, engleză-română va fi asigurată. 

Agenda evenimentului 

Pentru a participa la eveniment, vă rugăm respectuos să completați formularul de înregistrare de mai jos până pe data de 2 martie, ora 16:00.

Înregistrare

Pentru informații adiționale ne puteți contacta la adresa de email: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. sau la numărul de telefon: 068 430 963. Persoană de contact: Natalia Volontir, specialistă în comunicare, „Expert-Grup”. 

Vă așteptăm cu drag!

Studiul „De ce femeile au venituri mai mici decât bărbații pe tot parcursul vieții? Evaluare în baza Conturilor Naționale de Transfer” este elaborat în cadrul proiectului UNFPA „Mai multe oportunități prin  politici familiale sensibile la gen pentru sectorul privat din Balcanii de Vest și Republica Moldova”, desfășurat de către Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) cu suportul Agenției Austriece pentru Dezvoltare (ADA) şi în parteneriat cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. 

În toate țările lumii, pe parcursul ciclului de viață, femeile câștigă mai puțin, în medie, decât bărbații, dar diferența de consum între bărbați și femei nu este pronunțată. Prin urmare, femeile sunt dependente din punct de vedere economic pe o perioadă mai lungă de timp, iar luând în considerare durata de viață mai lungă, se supun unui risc mai mare de sărăcie. Aceasta este una dintre concluziile studiului: „De ce femeile au venituri mai mici decât bărbații pe tot parcursul vieții? Evaluare în baza Conturilor Naționale de Transfer”, elaborat în cadrul proiectului UNFPA „Mai multe oportunități prin politici familiale sensibile la gen pentru sectorul privat din Balcanii de Vest și Republica Moldova”, desfășurat de către Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) cu suportul Agenției Austriece pentru Dezvoltare (ADA) şi în parteneriat cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. 

- Care este cauza disparităților de gen în viața economică independentă?

- Ce impact economic au stereotipurile de gen legate de îngrijirea copiilor și activitățile casnice?

- În ce mod aceste stereotipur afectează participarea femeilo pe piața forței de muncă?

- Cum pot fi diminuate disparitățile de gen în viața economică prin politici publice?

La întrebările de mai sus răspundem în cadrul evenimentului de lansare a studiului:„De ce femeile au venituri mai mici decât bărbații pe tot parcursul vieții? Evaluare în baza Conturilor Naționale de Transfer”, care va avea loc online (platforma Zoom.us), pe data de 3 martie 2021, la ora 11:00. 

Evenimentul va întruni reprezentanți ai instituțiilor de stat, societății civile, misiunilor diplomatice acreditate în Republica Moldova, partenerilor de dezvoltare, experți naționali și internaționali. 

Limba de lucru va fi româna. Traducerea sincronă română-engleză, engleză-română va fi asigurată. 

Agenda evenimentului 

Pentru a participa la eveniment, vă rugăm respectuos să completați formularul de înregistrare de mai jos până pe data de 2 martie, ora 16:00.

Înregistrare

Pentru informații adiționale ne puteți contacta la adresa de email: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. sau la numărul de telefon: 068 430 963. Persoană de contact: Natalia Volontir, specialistă în comunicare, „Expert-Grup”. 

Vă așteptăm cu drag!

Studiul „De ce femeile au venituri mai mici decât bărbații pe tot parcursul vieții? Evaluare în baza Conturilor Naționale de Transfer” este elaborat în cadrul proiectului UNFPA „Mai multe oportunități prin  politici familiale sensibile la gen pentru sectorul privat din Balcanii de Vest și Republica Moldova”, desfășurat de către Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) cu suportul Agenției Austriece pentru Dezvoltare (ADA) şi în parteneriat cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. 

În toate țările lumii, pe parcursul ciclului de viață, femeile câștigă mai puțin, în medie, decât bărbații, dar diferența de consum între bărbați și femei nu este pronunțată. Prin urmare, femeile sunt dependente din punct de vedere economic pe o perioadă mai lungă de timp, iar luând în considerare durata de viață mai lungă, se supun unui risc mai mare de sărăcie. Aceasta este una dintre concluziile studiului: „De ce femeile au venituri mai mici decât bărbații pe tot parcursul vieții? Evaluare în baza Conturilor Naționale de Transfer”, elaborat în cadrul proiectului UNFPA „Mai multe oportunități prin politici familiale sensibile la gen pentru sectorul privat din Balcanii de Vest și Republica Moldova”, desfășurat de către Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) cu suportul Agenției Austriece pentru Dezvoltare (ADA) şi în parteneriat cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. 

- Care este cauza disparităților de gen în viața economică independentă?

- Ce impact economic au stereotipurile de gen legate de îngrijirea copiilor și activitățile casnice?

- În ce mod aceste stereotipur afectează participarea femeilo pe piața forței de muncă?

- Cum pot fi diminuate disparitățile de gen în viața economică prin politici publice?

La întrebările de mai sus răspundem în cadrul evenimentului de lansare a studiului:„De ce femeile au venituri mai mici decât bărbații pe tot parcursul vieții? Evaluare în baza Conturilor Naționale de Transfer”, care va avea loc online (platforma Zoom.us), pe data de 3 martie 2021, la ora 11:00. 

Evenimentul va întruni reprezentanți ai instituțiilor de stat, societății civile, misiunilor diplomatice acreditate în Republica Moldova, partenerilor de dezvoltare, experți naționali și internaționali. 

Limba de lucru va fi româna. Traducerea sincronă română-engleză, engleză-română va fi asigurată. 

Agenda evenimentului 

Pentru a participa la eveniment, vă rugăm respectuos să completați formularul de înregistrare de mai jos până pe data de 2 martie, ora 16:00.

Înregistrare

Pentru informații adiționale ne puteți contacta la adresa de email: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. sau la numărul de telefon: 068 430 963. Persoană de contact: Natalia Volontir, specialistă în comunicare, „Expert-Grup”. 

Vă așteptăm cu drag!

Studiul „De ce femeile au venituri mai mici decât bărbații pe tot parcursul vieții? Evaluare în baza Conturilor Naționale de Transfer” este elaborat în cadrul proiectului UNFPA „Mai multe oportunități prin  politici familiale sensibile la gen pentru sectorul privat din Balcanii de Vest și Republica Moldova”, desfășurat de către Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) cu suportul Agenției Austriece pentru Dezvoltare (ADA) şi în parteneriat cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. 

În toate țările lumii, pe parcursul ciclului de viață, femeile câștigă mai puțin, în medie, decât bărbații, dar diferența de consum între bărbați și femei nu este pronunțată. Prin urmare, femeile sunt dependente din punct de vedere economic pe o perioadă mai lungă de timp, iar luând în considerare durata de viață mai lungă, se supun unui risc mai mare de sărăcie. Aceasta este una dintre concluziile studiului: „De ce femeile au venituri mai mici decât bărbații pe tot parcursul vieții? Evaluare în baza Conturilor Naționale de Transfer”, elaborat în cadrul proiectului UNFPA „Mai multe oportunități prin politici familiale sensibile la gen pentru sectorul privat din Balcanii de Vest și Republica Moldova”, desfășurat de către Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) cu suportul Agenției Austriece pentru Dezvoltare (ADA) şi în parteneriat cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. 

- Care este cauza disparităților de gen în viața economică independentă?

- Ce impact economic au stereotipurile de gen legate de îngrijirea copiilor și activitățile casnice?

- În ce mod aceste stereotipur afectează participarea femeilo pe piața forței de muncă?

- Cum pot fi diminuate disparitățile de gen în viața economică prin politici publice?

La întrebările de mai sus răspundem în cadrul evenimentului de lansare a studiului:„De ce femeile au venituri mai mici decât bărbații pe tot parcursul vieții? Evaluare în baza Conturilor Naționale de Transfer”, care va avea loc online (platforma Zoom.us), pe data de 3 martie 2021, la ora 11:00. 

Evenimentul va întruni reprezentanți ai instituțiilor de stat, societății civile, misiunilor diplomatice acreditate în Republica Moldova, partenerilor de dezvoltare, experți naționali și internaționali. 

Limba de lucru va fi româna. Traducerea sincronă română-engleză, engleză-română va fi asigurată. 

Agenda evenimentului 

Pentru a participa la eveniment, vă rugăm respectuos să completați formularul de înregistrare de mai jos până pe data de 2 martie, ora 16:00.

Înregistrare

Pentru informații adiționale ne puteți contacta la adresa de email: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. sau la numărul de telefon: 068 430 963. Persoană de contact: Natalia Volontir, specialistă în comunicare, „Expert-Grup”. 

Vă așteptăm cu drag!

Studiul „De ce femeile au venituri mai mici decât bărbații pe tot parcursul vieții? Evaluare în baza Conturilor Naționale de Transfer” este elaborat în cadrul proiectului UNFPA „Mai multe oportunități prin  politici familiale sensibile la gen pentru sectorul privat din Balcanii de Vest și Republica Moldova”, desfășurat de către Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) cu suportul Agenției Austriece pentru Dezvoltare (ADA) şi în parteneriat cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. 

Firmele din Republica Moldova au primit cel mai redus suport din partea statului în perioada crizei pandemice, în comparație cu alte țări din regiune precum: România, Polonia, Georgia sau Federația Rusă. 

Potrivit sondajului „COVID-19: Impactul asupra firmelor”, realizat de Banca Mondială, doar 5,9% dintre agenții economici din Republica Moldova au declarat că au primit (sau așteaptă să primească) suport din partea autorităților statului pe timp de coronacriză. Pentru comparație, datele aceluiași sondaj arată că în Polonia circa 79,4% dintre firme au beneficiat de suportul statului în această perioadă de criză, în Georgia, circa 51,4%, iar în România, 48,5%.

Facebook 26

„În Republica Moldova, întreprinderile mici au fost cele mai afectate de criză și tot ele au asimilat și cel mai puțin suport din partea statului. Doar 2% dintre întreprinderile cu până la 20 de angajați au menționat, potrivit sondajului Băncii Mondiale, că au primit ajutor, pe când în cazul întreprinderilor medii și mari această rată a fost de 10-15 la sută”, a menționat Stas Madan, economist superior al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, autor al capitolului „Firmele” al Publicației MEGA, ediția 22

Circa 22% dintre reprezentanții întreprinderilor chestionate în Republica Moldova au afirmat că nu s-au calificat pentru suport guvernamental, iar 31 la sută dintre agenții economici au spus că nici nu știau despre faptul că statul oferă anumite oportunități de asistență mediului de afaceri, fapt ce denotă și lipsa unei comunicării eficiente dintre autoritățile statului și mediul de afaceri, punctează Stas Madan. Astfel, numărul companiilor care nu au fost eligibile pentru a primi suport depășește de aproape patru ori numărul celor care au primit sau așteaptă să primească asistență din partea statului. 

Notă: Vizionează înregistrarea integrală a Conferinței MEGA, ediția 22

„Anul 2021 se va înscrie în continuare în logica unei stări excepționale în care statele vor trebui să intervină activ pentru a susține populația și firmele, făcând în același timp derogări de la regulile bugetar-fiscale. Chiar și reprezentanții Fondului Monetar Internațional (FMI), care mereu pun în prim-plan prudența, au menționat repetat în ultimul raport privind perspectivele economiei globale că acțiunile de politici ar trebui să asigure un sprijin eficient până când recuperarea în curs de desfășurare este una fermă, cu accent pe promovarea imperativelor cheie de creștere a potențialului de producție, asigurarea unei creșteri participative care să aducă beneficii tuturor și accelerarea tranziției către o dependență mai redusă de carbon”, notează Stas Madan.

Menționăm că, autorii Publicației MEGA, ediția 22, prognozează în anul 2021 o creștere economică de circa +5,4%

Descarcă publicația  Descarcă prezentarea Download the publication

MEGA (Moldovan Economic Growth Analysis – Analiza Creșterii Economice a Republicii Moldova) este un produs al Centrului Analitic Indepedent „Expert-Grup”, realizat bianual. Ediția a 22-a a Publicației MEGA (Trimestrul I, 2021) a fost elaborată în cadrul proiectului „Informează, Abilitează, Acționează! Societatea Civilă pentru o mai bună guvernanță în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer și implementat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în calitate de lider de consorțiu, Institutul de Politici și Reforme Europene  (IPRE) și Centru de Studii Est Europene (EESC) din Vilnius, Lituania.

12345678910Următoarea pagină
Pagina 1 din 113

Accesează aplicațiile de monitorizare

app6
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: