Natalia Chitii

Natalia Chitii

test

Website URL: http://test

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) a lansat, astăzi, 3 decembrie 2019, în cadrul unei conferințe de presă, proiectul „Informează, abilitează și acţionează! Societatea civilă pentru o mai bună guvernanță bugetară în Republica Moldova”, implementat cu suportul financiar oferit de Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer e.V.

Inițiativa va fi implementată în perioada februarie 2019 – ianuarie 2022 și urmărește obiectivul sporirii rolului și a implicării societății civile la nivel local în creșterea transparenței, eficienței și eficacității proceselor de elaborare și executare a bugetelor în 25 de localități din Republica Moldova.

„În cadrul acestui proiect ne propunem să creștem nivelul de informare, conștientizare și motivare a societății civile la nivel local cu privire la procesul bugetar. Această presupune o mai mare implicare a actorilor implicați în analiza bugetelor locale, discutarea priorităților în ceea ce privește cheltuielile publice, monitorizarea executării bugetelor, în special, a achizițiilor publice pentru proiectele de investiții mari. Totodată, ne propunem abilitarea populației și societății civile la nivel local prin cunoștințe, instrumente și un cadru prin care aceștia să se poată implica mai activ în procesele de consultare și să contribuie la o mai bună monitorizare a politicilor publice și bugetelor publice locale”, a menționat Adrian Lupușor, directorul executiv al „Expert-Grup”.

La rândul său, Tatiana Ivanicichina, Secretar de Stat al Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, membră a Comitetului Coordonator al Proiectului, a spus: „La Minister deja am început să ne gândim la transparența bugetară de câțiva ani, dar din diverse motive implementarea acestora la diferite etape este mai dificilă și anevoioasă. Anume din acest motiv suntem foarte bucuroși că avem parteneri în persoana donatorilor și a partenerilor locali, care sunt gata să ducă mai departe acest proces de transparență bugetară la nivelul autorităților publice locale”.

„Adițional suportului oferit autorităților publice moldovenești, Uniunea Europeană a acordat întotdeauna o importanță sporită promovării unui rol activ al cetățenilor și organizațiilor societății civile în consolidarea democrației și a bunei guvernări în această țară. Proiectul, care este lansat astăzi, este o nouă ilustrare a acestui angajament. În acest sens, este necesară îmbunătățirea în continuare a mecanismelor participative la nivel local și promovarea experiențelor de implicare a cetățenilor în procesul de luare a deciziilor puse în aplicare în țară”, a declarat Ekaterina Yakovleva, manager de proiect, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova.

Inițiativa va fi implementată în parteneriat cu organizațiilor societății civile active și autorităților locale din Republica Moldova. Astfel, vor fi create 25 de coaliții locale, câte 5 coaliții în fiecare din regiunile Nord, Centru, Sud, UTA Găgăuzia și regiunea Transnistreană.

„Ne dorim ca fiecare coaliție locală să cuprindă aproximativ 30 de membri reprezentând organizațiile neguvernantele, activiști locali și reprezentanți ai primăriilor. Estimăm ca până la finalizarea proiectului să avem aproximativ 750 persoane care să fie informați, abilitați și implicați activ în procesele bugetare la nivel local. Într-un final sperăm ca peste 400 mii de cetățeni să beneficieze de pe urma unui proces mai participativ de elaborare și executare a bugetelor celor 25 de localități din Republica Moldova. Astăzi, lansăm concursul de selectare a primelor 20 de localități care vor participa și vor beneficia de rezultatele proiectului”, a menționat Iulian Groza, director executiv IPRE.

Anunțul care include condițiile concursului și termenii limită pentru depunerea solicitărilor de parteneriat de către primăriile din regiunile de Nord, Centru, Sud și UTA Găgăuzia ale Republicii Moldova pot fi găsite aici.

Mai multe detalii privind activitățile planificare și resursele proiectului privind guvernanța și participarea bugetară la nivel local, pot fi găsite pe platforma online de informare a proiectului www.bugetulmeu.md, disponibil în limba româna și rusă.

Pentru a explica obiectivele inițiativei și a crește nivelul de informare a cetățenilor, societății civile și autorităților locale cu privire la procesul bugetar, inclusiv și participativ, au fost elaborate mai multe materiale informative, disponibile pe site-ul www.bugetulmeu.md. Video-graficele sunt disponibile aici, iar info-graficele aici.

Proiectul „Informează, abilitează și acționează! Societatea civilă pentru o mai bună guvernanță bugetară în Moldova”, este implementat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în calitate de partener principal, în consorțiu cu Konrad Adenauer Stiftung e.V. (KAS, Germania), Centrul pentru Studii Est-Europene (CSEE, Lituania) și Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). Proiectul este implementat cu suportul financiar oferit de Uniunea Europeană și Konrad Adenauer Stiftung e.V.

Contacte pentru presă: Simion Ciochina, Ofițer de Comunicare al proiectului. Tel: + 373 69119694. Email: simion.ciochină@ipre.md

Versiunea rusă

Urmăriți în reluare conferința de presă de lansare a proiectului în link-ul de mai jos.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în calitate de partener principal, în consorțiu cu Konrad Adenauer Stiftung e.V. (KAS, Germania), Centrul pentru Studii Est-Europene (CSEE, Lituania) și Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), implementează din februarie 2019 proiectul de grant al UE „Informează, abilitează și acționează! Societatea civilă pentru o mai bună guvernanță bugetară în Moldova”.

Obiectivul general al proiectului este sporirea implicării societății civile la nivel local și creșterea transparenței, eficienței și eficacității proceselor de elaborare și executare a bugetelor locale. Toate activitățile proiectului sunt bazate pe principiul de colaborare benevolă dintre autoritățile locale și organizațiile societății civile.

Pentru realizarea acestui obiectiv proiectul presupune colaborarea cu 20 de autorități locale de nivelul I din 4 regiuni ale Republicii Moldova: Nord, Centru, Sud și UTA Găgăuzia, în vederea constituirii unui cadru de colaborare cu reprezentanții locali ai societății civile. În cadrul activităților proiectului APL-urile, împreună cu reprezentanții societății civile vor primi suportul metodologic și organizatoric necesar pentru ca APL să implementeze cu succes cerințele privind participarea cetățenilor în procesul bugetar. La implementarea cu succes a proiectului APL-urile participante vor fi menționate cu un trofeu privind realizările în procesul de sporire a participării în procesul bugetar.

Autoritățile Publice Locale de nivelul I care doresc să beneficieze de suportul proiectului sunt rugate să depună o solicitare privind participarea în proiect împreună cu formularul de participare, în conformitate cu modelele anexate. Selectarea APL-urilor va avea loc pentru fiecare regiune în parte în baza următoarelor criterii:

1. Disponibilitatea și motivația de a stabili parteneriate cu organizațiile societății civile locale;
2. Experiența implementării proiectelor din sursele UE și alte organizații internaționale;
3. Prezența (și nivelul de dezvoltare) în localitate a organizațiilor societății civile care ar putea fi implicate în procesul de Participare în Procesul Bugetar;
4. La concurs pot participa primării: a) localități reședință de raion; b) alte localități (APL de nivelul I) cu un număr de peste 5000 locuitori.

Autoritățile interesate sunt rugate să transmită la This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. aplicația formată din solicitare și formularul de participare disponibile în link-ul de mai jos. Termenul limită pentru depunerea solicitărilor este 20 decembrie 2019.

Accesează formularul de aplicare Despre proiect Accesează versiunea rusă

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” și Institutul pentru Politici și Reforme Europene vă invită la conferința de presă dedicată lansării proiectului „Informează, abilitează și acţionează! Societatea civilă pentru o mai bună guvernanță bugetară în Moldova”.

Evenimentul va avea loc marți, 3 decembrie 2019, cu începere de la ora 10:00, în sala de conferințe „Expert-Grup” (str. Alexandru Bernardazzi 45, or. Chișinău).

În cadrul evenimentului, vor fi prezentate oportunitățile oferite de proiect pentru comunitățile locale și autoritățile publice locale în ceea ce privește implementarea conceptelor de bugetare participativă și participare bugetară. Totodată, va fi anunțat și un apel public privind mobilizarea autorităților publice locale și a comunităților locale în vederea sporirii transparenței și incluziunii bugetare la nivel local.

Pentru informații suplimentare ne puteți contacta la adresa This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. , sau la numărul de telefon (+373) 22 929 994, persoană de contact Dumitru Budianschi, manager proiect din partea Expert-Grup.

Proiectul „Informează, abilitează și acționează! Societatea civilă pentru o mai bună guvernanță bugetară în Moldova”, este implementat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în calitate de partener principal, în consorțiu cu Konrad Adenauer Stiftung e.V. (KAS, Germania), Centrul pentru Studii Est-Europene (CSEE, Lituania) și Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). Proiectul este implementat cu suportul financiar oferit de Uniunea Europeană și Konrad Adenauer Stiftung e.V.

Agenda evenimentului Despre proiect 

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” lansează astăzi, 27 noiembrie, în cadrul unei conferințe de presă harta interactivă a resurselor minerale ale Republicii Moldova - prima resursă digitală din țara, care localizează minele și carierele din Republica Moldova și oferă informații despre caracteristicile acestora. Harta dispune de un modul de raportare prin care utilizatorii platformei pot raporta problemele pe care le pot observa în procesul de exploatare a resurselor minerale în localitățile din proximitate. 

Iurie Morcotîlo, economist în cadrul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” a menționat în deschiderea conferinței de presă că „subiectul gestionării substanțelor minerale utile este foarte puțin discutat în societate, iar puținele rapoarte și date statistice publicate pe acest subiect indică asupra unor probleme sistemice ce țin de lipsa de transparență în procesul de evidență a resurselor minerale, dar și de gestionarea defectuoasă a acestora”. 

Deși la moment nu există estimări exacte ale prejudiciilor economice și de mediu rezultate din utilizarea substanțelor minerale utile, raportul din 2017 publicat de Inspectoratul Ecologic de Stat, estimează valoarea prejudiciului aferent depășirii limitelor perimetrului minier la 30 milioane lei, iar în perioada 2010-2017 - la 214 milioane lei. 

O altă sursă de pierderi și prejudicii aduse mediului este extragerea masivă din cariere și mine neautorizate. Doar în 2017 au fost depistate 237 de cariere neautorizate, dintre care 133 de argilă cu suprafața de 103,04 ha, de nisip – 83 cu suprafața de 98,55 ha și 21 de piatră, cu suprafața de 35,61 ha.

Expertul mai adaugă că „în pofida eforturilor autorităților de a submina extragerea ilicită și frauduloasă a resurselor minerale, acest fenomen nu s-a diminuat în timp. Din acest considerent, Expert-Grup cu sprijinul Fundației Soros-Moldova și-au consolidat eforturile pentru a îmbunătăți transparența și evidența resurselor naturale în Republica Moldova lansând această platformă prin intermediul căreia cetățenii și organizațiile locale și regionale de mediu pot semnaliza și raporta nereguli în exploatarea resurselor minerale în localitățile din proximitate”. 

„Ne propunem să cream o rețea de avertizori locali formată din organizațiile de mediu, jurnaliști, activiști, dar și publicul larg pentru semnalizarea carierelor neautorizate, extracțiilor frauduloase și problemelor de mediu ce rezultă din exploatarea intensivă a resurselor, astfel că lansăm un apel către toți cei interesați de acest subiect să se alăture inițiativei lansate astăzi”, adaugă Tatiana Savva, economistă în cadrul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” în încheierea conferinței de presă. 

Pentru a deveni avertizor în cadrul acestei inițiative, ne puteți contacta la adresa This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. , persoană de contact Tatiana Savva, economistă la Expert-Grup

Accesați harta

Înregistrarea video a evenimentului și o galerie de poze pot fi accesate mai jos.


soros logoConferința de presă a fost organizată în cadrul proiectului „Utilizarea resurselor naturale: îmbunătățirea evidenței și transparenței”, sprijinit financiar de Fundația Soros-Moldova.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu Academia de Studii Economice a Moldovei și laboratorul de economie experimentală din Montpellier vă invită să participați la evenimentul de prezentare  a studiului „Cum poate fi diminuată evaziunea fiscală în Republica Moldova” în cadrul căruia vor fi prezentate concluziile primelor experimente economice organizate în Republica Moldova în acest an.  Evenimentul de lansare va avea loc pe 28 noiembrie, cu începere de la ora 14:00, în sala 203 a blocului F al Academiei de Studii Economice a Republicii Moldova.

Pe lângă prezentarea recomandărilor de politici pentru diminuarea evaziunii fiscale în Republica Moldova, experții vor prezenta și o analiză comparativă a rezultatelor experimentelor economice desfășurate în Republica Moldova și Franța pentru a releva modul în care diferă factorii psihologici care stau în spatele deciziilor luate de respondenți.

Deși este o noutate pentru Republica Moldova, în statele membre ale Uniunii Europene experimentele economice reprezintă o sursă alternativă de date care stă la baza studiilor necesare pentru elaborarea politicile publice, iar autoritățile publice franceze deseori cofinanțează organizarea experimentelor economice, întrucât acestea le ajută să înțeleagă mai bine modul în care oamenii se comportă în anumite situații și modul în care iau decizii.

Evenimentul este organizat în cadrul proiectului „Transformarea europenizării din proces inspirațional în operațional prin intensificarea interacțiunilor între centrele independente de analiză a politicilor din Moldova și Uniunea Europeană”, finanțat de Fundația pentru o Societate Deschisă.

Pentru mai multe detalii ne puteți contacta la numărul de telefon 022 929 994 și adresa de email: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. , persoană de contact Natalia Chitii (specialist în comunicare la Expert-Grup).

Agenda evenimentului

Înregistrare la eveniment:

Peste 600 de elevi și studenți au participat, în perioada 4-8 noiembrie, la evenimentul de educație financiară „Drumul banului”, cu prilejul Zilei Internaționale a Economisirii.

Călătoria a început la Banca Națională a Moldovei (BNM), care deține rolul exclusiv de a emite bancnote și monede ca mijloc de plată pe teritoriul Republicii Moldova și a continuat la băncile licențiate - instituțiile care intermediază fluxurile financiare în economie.

La Banca Națională, vizitatorii au avut posibilitatea să vadă colecția de monede comemorative și jubiliare emise de BNM și de alte bănci centrale, dar și cum arată un lingou de aur. De asemenea, aceștia au  putut vizualiza cu ajutorul unui dispozitiv special elementele de siguranță ale bancnotelor de lei moldovenești. Ulterior, participanții au beneficiat de o lecție de educație financiară la care au aflat despre sistemul financiar național, principalele concepte și produse existente, rolul instituțiilor de supraveghere, dar și riscurile asociate acestui domeniu. Elevii din clasele mai mari și studenții au avut posibilitatea să-și testeze cunoștințele financiare în cadrul unui joc interactiv, iar cei mai ageri au primit câte un set de monetărie.

La băncile licențiate, copiii și tinerii au avut parte de excursii și prezentări utile despre ceea ce reprezintă o bancă, cum funcționează aceasta și care sunt cele mai utilizate produse financiare.

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu, salută implicarea sinergică instituțională în procesul de educație financiară. „Acest proces oferă avantaje pluridimensionale – formarea capacităţii de creare a bugetului personal şi de economisire, dar și perspectiva dezvoltării competenţelor antreprenoriale şi investiţionale pentru o incluziune financiară eficientă. Banca Națională va continua să ajute populația să își crească nivelul de educație financiară”.

Totodată, economistul Dumitru Pîntea de la Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” menționează că „un nivel mai înalt de educație financiară în rândul populației este, pe de o parte, un câștig individual pentru fiecare familie, dar și un bun colectiv în sensul eficientizării canalului de transmisie a politicii monetare, pe de altă parte”. 

Evenimentul „Drumul banului” a fost organizat de Banca Națională a Moldovei și Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în comun cu băncile licențiate, în cadrul proiectului comun „Învață. Dă sens banilor”,  lansat în primăvara acestui an. 

O galerie de poze din cadrul evenimentului poate fi accesată mai jos.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung Moldova au lansat, în cadrul celei de-a șaptea ediții a conferinței internaționale MACRO 2019, Raportul de Stare a Țării – o radiografie cuprinzătoare a situației economice și sociale din țară. Ediția din acest an a adus în discuție impactul inegalităților social-economice asupra stării țării în încercarea de a identifica propuneri cu caracter strategic care să ofere suport categoriilor vulnerabile de populație și să le asigure creșterea veniturilor.

2D2A0023

În deschiderea conferinței MACRO 2019, Adrian Lupușor, directorul executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” a prezentat principalele mesaje din Raportul de Stare a Țării pe anul 2019.

„A crescut decalajul dintre ceea ce se vede în statistici și ceea ce simt oamenii. Indicatorii statistici nu au nicio relevanță pentru că multe grupuri vulnerabile sunt excluse din circuitul economic. Cauza decalajului este modelul defectuos de creștere economică, bazat pe consum, care se perpetuează de ani de zile. Creșterea PIB s-a stabilizat în Republica Moldova în jurul cotei de 4 la sută, dar fără să se producă schimbări structurale. Pentru Republica Moldova 4 la sută nu este o creștere suficientă, pentru că nivelul de la care pornim este foarte scăzut. Pentru economia Republicii Moldova care este cea mai mică economie din regiune, ar fi nevoie de 7-8 la sută pentru o crește economică inclusivă. 80 la sută din PIB-ul Republicii Moldova este generat de consum, mare parte alimentat de remitențe. Iar peste 60 la sută din populație obțin venituri din remitențe și pensii – două categorii care constituie surse nesustenabile și extrem de volatile. În Europa acest indicator este de 40 la sută. Republica Moldova riscă să piardă principalele atuuri pe care miza în atragerea investițiilor – forța de muncă ieftină și remitențe. Forța de muncă ieftină dispare din cauza migrației, a sistemului educațional ineficient și a creșterii salariilor. În plus, rata ocupării informale, adică a muncii la negru sau gri, este în creștere continuă în ultimii ani”.

Ca soluții pentru depășirea acestei situații, Adrian Lupușor sugerează că Republica Moldova are nevoie de acțiuni pentru creșterea competitivității țării. Printre acestea ar fi un sistem educațional care să faciliteze absorbție de inovații, o politică economică și fiscală care să susțină modele de business bazate pe inovații și pe produse de valoare adăugată înaltă. E nevoie de reformarea justiției.

Accesează mesajele-cheie ale Raportului de Stare a Țării 2019

Panelul 1: Creșterea economică și inegalitățile veniturilor

2D2A0183

„Dacă e să urmărim cifrele, sistemul de impozitare și de asigurare cu pensii din Republica Moldova este unul egalitar și inclusiv. Cifrele spun că inegalitatea în Republica Moldova a scăzut în ultimii ani, fiind în jur de 25 la sută. Dar la modul real, percepția publică este foarte diferită, iar cei mai bogați sunt avantajați în acest sistem, pentru că nivelul serviciilor este unul destul de jos, iar cei bogați pot plăti niște servicii în plus”, a declarat Sorin Hadârcă, partener în cadrul Centrului de Analize a Politicilor și Soluții Alternative, CAPSA.

„Furtul miliardului și justiția pe care o avem sunt minusuri enorme în dezvoltarea Republica Moldova. De fapt, percepția subiectivă este că 1% dintre cei mai bogați din Republica Moldova consumă mai mult decât toată pătura de mijloc”. Expertul mai adaugă că „statul capturat” creează niște perversiuni și în domeniul economic. Când un grup restrâns de oameni poate controla politicul și adopta legi care le favorizează capitalurile, asta se resimte de populație ca nedreptate, inechitate, apare percepția că „în țara asta nu există dreptate, deci este mai bine să plec. Oamenii care au agonisit averi ilicite și în consecință care își pot permite ceea ce alții nu-și permit trebuie să fie trași la răspundere și atunci lucrurile și percepțiile se vor schimba”.

„Incidența sărăciei în Republica Moldova arată că există o mare diferență dintre localitățile și regiunile țării. Regiunea centrală este cea mai săracă – cu 10-12 puncte în comparație cu alte raioane. La modul general, Republica Moldova nu mai este considerată cea mai săracă țară din Europa, acum cifrele plasează Ucraina pe această poziție. În Republica Moldova în ultimii ani există o anumită atenuare a sărăciei și a inegalității”, a declarat Anna Akhalkatsi, directoarea biroului Băncii Mondiale în Republica Moldova.

Printre factorii cei mai importanți care generează inegalitatea din societatea Republicii Moldova, Anna Akhalkatsi a menționat așa-numita mobilitate dintre generații. E o situație în care nivelul de educație și de venit al copiilor depinde foarte mult de nivelul părinților. În Republica Moldova generația născută în anii 70-80 și care a prins criza economică de după prăbușirea URSS are copii care nu au avut suficiente șanse la educație și, respectiv, acces la venituri mai mari și un nivel de viață mai bun. În plus, sistemul de pensii are multe inegalități, sunt multe pensii privilegiate pe de o parte, iar pe de altă parte sunt grupuri care nu contribuie la sistem și nu vor avea pensii, cum sunt de exemplu agricultorii.

„Guvernul Sandu lucrează asupra unui „buget al solidarității”, care presupune creșteri ale salariilor, creșterea targhetată a nivelului de asistență socială și creșterea autonomiei financiare a autorităților locale. Acestea nu sunt niște măsuri populiste, ci, din contra, este o investiție în dezvoltarea capitalului uman și a țării pe termen lung”, a declarat în cadrul evenimentului Natalia Gavrilița, ministra Finanțelor a Republicii Moldova.

„Nu este doar diferența de salarii cea care favorizează migrația, ci sunt și așteptările oamenilor vizavi de eficiența Guvernului, participarea la luarea deciziilor – sunt factori care au făcut ca în Europa de Est migrația să nu fie atât de mare către Vest după aderarea la UE a țărilor respective. Pentru oameni este foarte important să aibă speranță. Diferența dintre cifre și percepții apare pentru că oamenii simt inechitate”, a mai spus Natalia Gavriliță.

„În Republica Moldova 33 la sută din PIB sunt cheltuieli bugetare, gestionate de Ministerul Finanțelor, iar majoritate cheltuielilor bugetare sunt întreptate către programele sociale. Cred în necesitatea de a investi în capitalul uman. Toate instituțiile și agenții economici vorbesc despre impactul demografiei asupra activității lor”, mai adaugă ministra.

„Necesitatea investițiilor în capital uman nici măcar nu este discutată la nivel global, este tratată ca ceva firesc. Pilonul de bază în care funcționează UE este incluziunea socială – accesul la piața muncii, garantarea unor drepturi sociale devin caracteristici de bază pentru UE, chiar dacă aceasta este o structură mai degrabă liberală”, spune Cristina Raț, lector la Facultatea de sociologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, România.

„Discursul contemporan nici măcar nu contestă necesitatea de investiții în oameni. Subvenționarea activităților economice nu trebuie văzută ca populism, ci ca o necesitate. Dacă nu există un sistem de securitate socială, care să echilibreze crizele economice periodice, vom avea probleme sociale. Politicile egalitare ajung să producă inegalitate, pentru că bunăstarea oamenilor nu se bazează pe procente, ci pe coșul minim zilnic – cantitatea necesară de alimente, servicii, căldură, curent etc. Ajutorul social trebuie în permanență regândit. Mecanismele redistribuite sunt vitale pentru a crea o populație educată și sănătoasă. Efectele investiției extrem de scăzute în educație și sănătate în România în trecut se vad acum. Trebuie văzute nu doar deficitele bugetare create de mecanismele distributive pe termen scurt, dar și de efectele lor benefice pe termen lung”, mai adaugă vorbitoarea primului panel al conferinței Cristina Raț.

Prezentarea lui Sorin Hadârcă poate fi accesată aici.

 

Panelul 2: Implicațiile sociale ale inegalităților economice

2D2A0405

„Tendințele demografice și economice din Republica Moldova din ultimii ani au dus la reducerea decalajelor de venituri și, respectiv, la reducerea pe hârtie a inegalităților. Dar pe termen lung aceste tendințe reprezintă vulnerabilități pentru sectorul social și economic”, spune economistul Iurie Morcotîlo, de la Centrul Analitic „Expert-Grup”.

„În cifre, sărăcia s-a diminuat în ultimii 20 de ani, dar Republica Moldova rămâne mult în urma vecinilor. 44 la sută din familiile din Republica Moldova depind de venituri care nu țin de situația economică, cum sunt pensiile și remitențele. Sectorul agrar au fost perdantul în ultimii ani – decalajul de venituri a devenit enorm: 60 la sută din agricultori sunt în categoria cea mai săracă de populație. Structura forței de muncă arată că ponderea întreprinzătorilor, adică a oamenilor cu venituri mari, este aproape de zero. A crescut în ultimii ani evaziunea fiscală. Al treilea factor care duce la subestimarea inegalităților este faptul că se contabilizează doar veniturile curente, nu și activele mobile și imobile”, adaugă expertul.

„Guvernul își asumă responsabilitatea de a recalcula coșul minim de consum, ceea ce va face să crească imediat și toate contribuțiile sociale. Este o povară bugetară grea, dar necesară, pentru că guvernarea anterioară a evitat intenționat să aducă Coșul minim de consum la nivel real și să publice Indicele sărăciei din Republica Moldova”, a declarat Ala Nemerenco, ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Ala Nemerenco spune că pentru a reduce din inegalități, Republica Moldova trebuie să pună accentul pe copiii, pentru a le asigura studii și bunăstare, și pe bătrânii care s-au pomenit într-un sistem absolut inechitabil în care primesc o pensie mult sub limita de subzistență. „400 de mii de oameni din Republica Moldova au venituri sub 1400 de lei, sumă care nu le permite nu doar să trăiască decent, dar chiar și să supraviețuiască”.

„Creșterea economică are un impact foarte mic asupra scăderii sărăciei în Republica Moldova, în comparație cu Georgia, Armenia sau alte țări”, a declarat în cadrul conferinței Lars Johan Lönnback, șeful Misiunii Organizației Internaționale pentru Migrație în Republica Moldova.

„Printre domeniile cele mai inechitabile din Republica Moldova sunt educația, locuința și sănătatea. 24 la sută din populație sunt private de educație, nu au loc de muncă sau/și nu au unde locui”. Situația ingalităților poate fi schimbată prin politici bine gândite ale Guvernului și partenerilor de dezvoltare, investind mai mult în zonele cu sărăcie mai mare, reducând decalajul dintre zonele rurale și cele urbane, și eliminând inegalitățile legate de vârstă. Este importantă și instruirea pe durata vieții, accesul femeilor la deschiderea de noi afaceri, aducerea în zona legalității a migrației, în sensul eliminării de pe piață a firmelor care vin cu oferte dubioase de angajare în străinătate. Nu în ultimul rând, trebuie valorificată experiența oamenilor care revin acasă după ce au muncit în străinătate, inclusiv prin susținerea lor în deschiderea de afaceri”, adaugă Lars Johan Lönnback.

„Este adevărat că veniturile populației au crescut, chiar și a categoriilor celor mai sărace. Dar de facto, pătura celor mai săraci a migrat către categoria celor vulnerabili, adică a celor care abia supraviețuiesc, și acest transfer a fost facilitat de remitențe și de pensii”, spune expertul economic Alexei Buzu, directorul executiv al Centrului „Parteneriat pentru Dezvoltare”.

„Lupta cu inegalitățile trebuie asumată politic de factorii de decizii pentru a fi eficientă, în timp ce la noi oamenii pur și simplu și-au luat soarta în mâini și au încercat să-și rezolve problemele singuri. Există 311 mii de salariați în zonele rurale ale Republicii Moldova, dintre care doar 60 de mii sunt oficial angajați în agricultură. Avem și 320 de mii de persoane „ocupate pe cont propriu” în agricultură, oameni care sunt în afara sistemului social. Pentru a fi eficient în combaterea inegalității, statul trebuie să susțină crearea de locuri de muncă pentru cele mai diverse categorii de populație – de la femei la persoane cu nevoi speciale”, adaugă expertul.

„Dintre țările Uniunii Europene, Cehia are cea mai bună performanță în ceea ce privește incluziunea socială, după care urmează Finlanda, Slovacia, Slovenia, Danemarca și Franța. Iar Suedia are cele mai puțin persoane sărace, adică care au privări materiale grave, după care urmează Austria și Luxemburgul. Pentru ca lucrurile să meargă bine într-o țară, cultură politică modernă este un factor important, la fel ca și integritatea politicienilor”, spune sociologul german Alfred Pfaller, ex-reprezentant Friedrich-Ebert-Stiftung în România și Republica Moldova.

„Ce fac aceste țări pentru a menține un nivel bun al incluziunii sociale? În primul rând, au o piață de ocupare a forței de muncă funcțională – locuri de muncă plătite decent, reglementate și protejate rezonabil. Al doilea pilon este sistemul de protecție socială, care acoperă deficiențele pieței de muncă, un sistem de bunăstare care oferă alocații suplimentare celor care nu-și pot permite mai multe lucruri și care asigură un trai decent pentru toți, indiferent de puterea de cumpărare individuală. Iar sistemul de educație și sănătate este inclus în sistemul de bunăstare socială. Spre deosebire de Republica Moldova în țările cu performanță bună fermierii constituie doar un procent mic – 1-2 la sută din forța de muncă. În schimb, este o rată înaltă a industriei prelucrătoare. Al doilea element care explică o piață a forței de muncă funcțională este nu cererea, ci oferta de forță de muncă. În aceste țări, toți adulții sunt bine educați profesional”.

„Dar chiar și țările cu cea mai bună performanță se confruntă cu provocări continui în incluziunea socială – provocările sunt legate de migrație, de îmbătrânirea populației, iar dezvoltarea pieței și limitarea resurselor duce la faptul că persoanele cu venituri mici să locuiască la periferii sau să aibă un acces mai puțin facil la sistemul medical. Iar în țările nordice mai ales o provocare este și singurătatea”, mai adaugă sociologul Alfred Pfaller.

Prezentarea lui Iurie Morcotîlo poate fi accesată aici. 

„Problema inegalităților este subiect de discuție frecvent în societatea noastră, dar aproape că lipsește din discursul public. Cu toate acestea, inechitățile, sunt o caracteristică a societății noastre care împiedică crearea locurilor de munca decente și dezvoltarea economica durabilă”, a declarat la încheierea conferinței MACRO, Ana Mihailov, coordonatoare de programe, Friedrich-Ebert-Stiftung Moldova.

„În Republica Moldova trebuie să fim atenți la politicile publice care se promovează în ultimul timp ca să nu permitem ca acestea să adâncească și mai mult inechitățile existente. Promovând o cauză nobilă cum este crearea condițiilor prielnice pentru mediul de afaceri și atragerea investițiilor, nu trebuie să vitregim oamenii muncii, care, pe de altă parte, trebuie să ofere brațele de muncă atât de necesare mediului de afaceri. Trebuie să găsim acel echilibru dintre interesele angajatorilor și cele ale angajaților pentru a construi o societate justă și echitabilă. Schimbările ample pe piața muncii ar trebui să fie în centrul preocupărilor noastre. Și aici mă refer la proliferarea locurilor de muncă „atipice”, la slăbirea negocierilor colective, la deteriorarea condițiilor de muncă, la creșterea muncii temporare și altele. Pe scurt, piața muncii a încetat să mai fie o sursă stabilă de prosperitate pentru mulți oameni. Și aici dialogul social, care aproape că lipsește în RM, trebuie să-și recapete rolul său crucial în promovarea competitivității și echității, și în îmbunătățirea prosperității economice și a bunăstării sociale”, a mai adăugat Ana Mihailov.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung Moldova lansează astăzi, 7 noiembrie, în cadrul celei de-a șaptea ediții a conferinței internaționale MACRO 2019, Raportul de Stare a Țării – o radiografie cuprinzătoare a situației economice și sociale din țară. Ediția din acest an aduce în discuție impactul inegalităților social-economice asupra stării țării în încercarea de a identifica propuneri cu caracter strategic care să ofere suport categoriilor vulnerabile de populație și să le asigure creșterea veniturilor.

Potrivit Raportului de Stare a Țării, în 2018 - 2019, ratele anuale de creștere a Produsului Intern Brut s-au stabilizat în jurul nivelului de 4%, fără a produce schimbările structurale de care are nevoie economia Republicii Moldova. Cea mai mare parte din Produsul Intern Brut - peste 80%, continuă să fie constituită din consumul gospodăriilor, influențat puternic de remiteri. Cele din urmă înregistrând o scădere continuă, dar și o erodare a capacității de a asigura creșterea economică și atragerea investițiilor.

„Remiterile devin din ce în ce mai incerte, iar pe termen lung tind să scadă, iar principalul factor care a atras puținele investiții până acum - forța de muncă ieftină - este afectat de migrație, de un sistem educațional ineficient și de creșterea mai rapidă a salariilor, decât a productivității. Gravitatea situației este susținută și de reducerea productivității muncii, de creșterea ocupării informale și de reducerea celei formale. Astfel, dacă în următorii ani nu vor fi identificate surse sustenabile de atragere a investițiilor care să creeze valoare adăugată și exporturi, capacitatea economiei de a genera locuri de muncă și venituri pentru populație și pentru bugetul public se va epuiza definitiv, iar creșterea economică va fi tot mai mică și mai incertă”, menționează Adrian Lupușor, director executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” și coautor al publicației în discursul de prezentare a Raportului.

Lipsa unei creșteri economice sustenabile și nivelul înalt al economiei informale determină, în consecință, lipsa unei baze impozabile largi, ceea ce pune presiuni mari pe sistemul de protecție socială, lărgind decalajul între diferite categorii de populație. „Nivelul inegalităţilor rămâne o provocare în Moldova şi necesită politici economice şi fiscale adaptate acestei realităţi. Deși nivelul inegalităţilor nu este mult mai înalt faţă de ţările din regiune, problema derivă din capacitatea limitată a sistemului de protecţie socială de a face faţă acestei provocări pe termen mediu și lung. Cauzele ţin de spaţiul fiscal şi bugetar limitat de nivelul sporit al economiei informale şi a politicilor fiscale şi bugetare electorale în contextul alegerilor Parlamentare din 2018. În plus, pe fundalul fenomenului de îmbătrânire demografică, procesul de diminuare a inegalităţilor ar putea fi compromis definitiv, iar pe termen mediu şi lung aceste procese ar putea acutiza şi mai mult nivelul inegalităţilor din cauza diminuării ponderii populaţiei economic active şi creşterii ponderii pensionarilor”, menționează Iurie Morcotîlo, economist în cadrul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” și autor al mai multor publicații în domeniul inegalităților social-economice.

Experții reiterează că deși politicile care vizează îmbunătățirea competitivității trebuie să fie intense și active, acestea nu ar trebui să facă compromisuri cu privire la obiectivele de dezvoltare durabilă. „Dintr-o lipsă acută de investiții, guvernele moldoveneşti au acordat prioritate în ultimii ani politicilor orientate spre susținerea mediului de business şi au marginalizat o serie de obiective importante legate de dezvoltarea durabilă, în particular, protecția mediului, integritatea investițiilor, securitatea angajaților și drepturile omului, în general”, menționează în discursul de deschidere Adrian Lupușor, directorul executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”.  Expertul este de părere că „prioritățile Guvernului nu ar trebui să urmărească atragerea investiţiilor cu orice preţ, prin acordarea cetăţeniei către investitori fără filtre adecvate, prin amnistii de capital şi fiscale, prin slăbirea cadrului regulator şi a instituţiilor de protecţie a muncii sau a mediului, ci - o politică economică echilibrată care să stimuleze prin toate mijloacele posibile investiţii care să contribuie la dezvoltarea pe termen lung a ţării”. 

Accesați broșura MACRO 2019 (ro) Accesați broșura MACRO 2019 (en)

Accesați raportul (ro) Accesați raportul (en) Accesați aplicația interactivă

Înregistrarea video a conferinței MACRO 2019 și o galerie de poze pot fi accesate mai jos.

Luni, 04 Noiembrie 2019 13:51

Raportul de Stare a Țării 2019

Tranziţia politică a produs o alternanţă la putere necesară, care însă este pe cât de radicală pentru democraţia moldovenească, pe atât de complicată pentru calitatea actului de guvernare.

Preluarea puterii de către opoziţie, coalizată temporar în limitele unor angajamente pro-reformă comune, a pus capăt guvernării oligarhice sub umbrela Partidului Democrat (PDM). Majoritatea reformelor demarate de către alianţa parlamentară formată din Partidul Socialiştilor din Republica Moldova şi Blocul ACUM a vizat revizuirea şi contracararea aspectelor de guvernanţă defectuoasă ale puterii anterioare, care a pus un accent prioritar pe politicile iniţiate de PDM. Depolitizarea instituţiilor, reforma justiţiei şi redresarea modului de utilizare a banilor şi a proprietăţii publice constituie reperele de reformă apreciate în mod egal de către public şi de partenerii externi (FMI, Banca Mondială, UE, SUA). Totuşi, atât la nivel de Parlament, cât şi la cel executiv, guvernarea PSRM-ACUM dă dovadă de anumite ezitări, repetate de altfel, în privinţa depolitizării reale. În acelaşi timp, dezoligarhizarea iniţiată este puternic centrată pe sistemul oligarhic dirijat anterior de către Vladimir Plahotniuc şi mai puţin pe instituirea unui mecanism de prevenire şi de combatere a fenomenului de „stat capturat”, prin desconcentrarea puterii politice, în mod sistemic şi permanentizat.

Înviorarea proceselor democratice interne a contribuit pozitiv, ca „reacţie în lanţ", la resuscitarea politicii externe pe direcţia Vest-Est.

Dezgheţarea rapidă a asistenţei bugetare a Uniunii Europene (UE) dovedeşte o animare considerabilă a dialogului cu instituţiile europene. Datorită revenirii la votul proporţional, dar şi noua dinamică în investigarea furtului miliardului, stabilirea reformei justiţiei şi a luptei cu corupţia politică ca prioritate primordială etc., coaliţia PSRM-ACUM a obţinut, în timp scurt, o credibilitate robustă în faţa partenerilor externi. Totodată, persistă o atitudine agreabilă, fermă, vizavi de importanţa refacerii relaţiilor cu Rusia, în principal, în domeniile comercial, energetic şi al soluţionării conflictului transnistrean. La modul general, Socialiştii insistă pe ideea unei „politici externe echilibrate”, iar Blocul ACUM nu manifestă nicio rezistenţă faţă de acest lucru. Condiţionalitatea inteligentă, adică flexibilă, urmează să fie aplicată cu stricteţe faţă de guvernare, pentru a descuraja orice abateri de la angajamente. Concomitent, restructurarea relaţiilor cu Rusia trebuie să excludă o eventuală atingere, sub orice formă, a securităţii moldoveneşti, posibilă, în particular, prin încurajarea activităţilor „hibride” operate de autorităţile ruse în regiune.

În ceea ce privește situația economică, ratele anuale de creștere a PIB-ului s-au stabilizat în jurul nivelului de 4%, fără să se producă schimbări structurale semnificative în economia națională.

Deși nivelul volatilității s-a redus, această fixare a creșterii indică asupra unor riscuri majore. Înainte de toate, creșterea PIB-ului este insuficientă pentru a atinge convergența care să ne aducă la nivelul țărilor din Europa Centrală și de Est. Mai mult decât atât, un asemenea ritm îndepărtează cu câteva decenii convergență la PIB per capita din țările ECE. Totodată, o creștere atât de lentă nu permite un salt calitativ spre un nou model de dezvoltare economică. Astfel, paradigma creșterii rămâne aceeași: consumul gospodăriei constituie peste 80% din PIB și este puternic dependent de remiteri. Pe termen lung, un asemenea model cu greu poate „supraviețui”, iar incapacitatea de a accelera și a diversifica economia sortește populația la un nivel de trai scăzut.

Totuși, sunt atestate anumite îmbunătățiri marginale la capitolul veniturilor și bunăstării populației.

Veniturile disponibile a populație se află pe un trend ascendent în termeni reali. În ultimul deceniu, deși cu perioade de stagnare și descreștere, veniturile populației au crescut în termeni nominali de circa 3 ori, reprezentând o creștere de circa 30% în termeni reali. Această creștere s-a reflectat și în percepția populației asupra nivelului său de viață. Ponderea celor ce consideră că au nivel de viață „Rău sau foarte rău” a căzut la minimele istorice de 10% din totalul gospodăriilor. Majoritatea de 75% consideră că au un nivel de viață „Satisfăcător”. În pofida acestor tendințe pozitive, nivelul de venituri și consum pe cap de locuitor în Republica Moldova rămâne la doar 40% din media pe regiunea Europei Centrale și de Est, fără a arăta semne de convergență rapidă. Creșterea în continuare a veniturilor sau accelerarea convergenței cu țările din Europa Centrală și de Est este constrânsă de structura de venituri în Republica Moldova. Tot mai multe gospodării în Republica Moldova își obțin veniturile sale principale din activități ce nu sunt legate direct de performanța economiei naționale și productivitatea muncii. Astăzi, peste 60% din gospodării obțin veniturile sale fie din pensii, fie din remiteri de peste hotare. Astfel, din cauza constrângerilor demografice și de migrație ne ciocnim cu provocări semnificative pentru creșterea durabilă și rapidă a veniturilor unei părți largi a populației.

În acelaşi timp, este atestat un nivel îngrijorător al inegalităţilor, pe fundalul nivelului înalt al economiei informale şi bazei impozabile înguste, fapt ce subminează capacitatea sistemului de protecţie socială de a face faţă acestei probleme.

Circa 40% din totalul veniturilor disponibile ale populaţiei sunt deţinute de quintila V a populaţiei (cea mai înstărită categorie), coeficientul Gini fiind estimat la nivelul îngrijorător de 0,35 puncte. Persoanele antrenate în sectorul agrar sunt cele mai vulnerabile: peste jumătate din acestea sunt încadrate în quintilele I şi II (cele mai scăzute venituri), ceea ce indică o inegalitate imensă. Tendinţele în cauză scot în evidenţă faptul că gospodăriile casnice care au continuat să se ocupe cu agricultura au rămas perdante ale procesului de creştere şi de convergenţă a veniturilor. S-au încadrat în acest proces şi au scăpat de „capcana sărăciei” doar cei care au părăsit activităţile agrare. Totuşi, pe parcursul ultimilor ani, nivelul inegalităţilor a fost în scădere. Un factor care a contribuit la diminuarea inegalităţilor a fost implicarea mai activă în migraţie a păturilor cu venituri mici. Ponderea remiterilor în veniturile acestor gospodării a devenit aceeaşi ca şi la populaţia cu venituri mari. Alt factor ce a contribuit la convergenţa veniturilor a fost schimbarea structurală în statutul socio-economic al gospodăriilor. S-a diminuat numărul fermierilor şi angajaţilor în agricultură, unde concentrarea celor săraci a fost şi este mare (de peste 50% din totalul gospodăriilor cu acest statut). În pofida acestei dinamici, nivelul inegalităţilor rămâne o provocare majoră, fapt ce prezintă riscuri pentru starea ţării şi necesită politici economice şi fiscale adaptate acestei realităţi. Chiar dacă nivelul inegalităţilor nu este mult mai înalt faţă de cel din alte ţări din regiune, problema majoră derivă din capacitatea limitată a sistemului de protecţie socială de a face faţă acestei provocări. Cauzele ţin de spaţiul fiscal şi bugetar limitat de nivelul sporit al economiei informale şi a politicilor fiscale şi bugetare electorale în contextul alegerilor Parlamentare din 2018. În plus, pe fundalul fenomenului de îmbătrânire demografică, procesul de diminuare a inegalităţilor ar putea fi compromis definitiv, iar pe termen mediu şi lung aceste procese ar putea acutiza şi mai mult nivelul inegalităţilor din cauza diminuării ponderii populaţiei economic active şi creşterii ponderii pensionarilor. 

O provocare majoră pentru starea țării ține de deprivarea tot mai evidentă a principalilor factori care au asigurat până recent creșterea economică și atragerea investițiilor: remiterile și forța de muncă ieftină.

Remiterile devin din ce în ce mai volatile, incerte, iar pe termen lung tind să scadă, iar principalul factor care a atras puținele investiții până acum - forța de muncă ieftină - este afectat de migrație, de un sistem educațional ineficient și de creșterea mai rapidă a salariilor, decât a productivității. Drept urmare, capacitatea țării de a genera valoare adăugată scade, fapt relevat de încetinirea creșterii economice din ultimii ani, care foarte probabil se va agrava și în perioada următoare. Gravitatea situației este relevată și de reducerea productivității muncii, precum și de quasi stagnarea ratei de ocupare (ambele au rămas cele mai scăzute din Europa) - în special, de creșterea ocupării informale și de reducerea celei formale. Astfel, dacă în următorii ani Republica Moldova nu va identifica surse sustenabile de atragere a investițiilor care să creeze valoare adăugată și exporturi, capacitatea economiei de a genera locuri de muncă și venituri pentru populație și pentru bugetul public se va epuiza definitiv, iar creșterea economică va fi tot mai mică și mai incertă.

Încetinirea creşterii economice devine şi mai problematică pe fundalul creşterii deficitului de cont curent care relevă carenţe structurale de competitivitate.

Principala sursă a acestui dezechilibru derivă din creșterea decalajului dintre exporturi și importuri, care în ultima instanță vorbesc despre existența unor carențe de competitivitate a economiei moldovenești și prezintă riscuri pentru stabilitatea macroeconomică pe termen lung. Principala problema nu ține de nivelul deficitului per se, ci de faptul că acesta este determinat de importuri de produse energetice, de consum și de inputuri industriale, și nu de utilaje, echipamente și know-how ce ar impulsiona pe termen lung exporturile și ar echilibra contul curent. În plus, în contextul stagnării investițiilor străine și al declinului anticipat al remiterilor, finanțarea deficitului de cont curent va deveni o problemă din ce în ce mai acută, punând presiuni asupra monedei naționale și a datoriei externe. În acest context, creșterea nivelului de competitivitate a economiei naționale trebuie să fie prioritatea fundamentală a Guvernului.

Creşterea nivelului de competitivitate ar trebui asigurată la 3 nivele, care sunt interdependente şi derivă unul din altul: (i) piaţa forţei de muncă; (ii) piaţa de capital şi investiţii; (iii) pieţele externe pentru exporturi.

La nivelul forței de muncă, competitivitatea trebuie sporită prin intermediul calității și al relevanței acesteia, și nu al costului ei. În sensul dat, este necesară reformarea sistemului educațional, astfel încât, pe de o parte, respectivul sistem să fie mai flexibil și mai capabil să răspundă necesităților economiei, iar, pe de altă parte, să cultive spiritul antreprenorial, de inițiativă și de inovații. Eforturile în cauză trebuie încurajate și printr-o politică fiscală și economică stimulatorie. Aceasta va permite cultivarea potențialului oamenilor, în special, al tinerei generații, și creșterea atractivității Republicii Moldova pentru talente - o condiție fundamentală pentru fortificarea stării țării și a competitivității pe termen lung. Totodată, anume aceasta trebuie să constituie principalul factor sustenabil de sporire a competitivității țării la nivelul pieței de capital și investiții. Anume talentele, forța de muncă de înaltă calificare, spiritul de inițiativă  și deschiderea pentru inovații și know-how trebuie să fie principalii factorii de atractivitate investițională a Republicii Moldova, iar acești factori, la rândul lor, trebuie să fie susținuți prin reglementări pro-business, economie de piață liberă, instituții transparente și necorupte, și stat de drept care să protejeze proprietatea privată. Sunt elementele-cheie care vor va permite creșterea competitivității la nivelul piețelor externe pentru exporturi, prin majorarea nivelului de sofisticare tehnologică a exporturilor, diversificarea acestora la nivel de produse/servicii și piețe de desfacere, și creșterea contribuției la valoarea adăugată pentru economie și țară în ansamblu.

Deși politicile care vizează îmbunătățirea competitivității ar trebui să fie intense și active, acestea nu ar trebui să facă compromisuri cu privire la obiectivele de dezvoltare durabilă legate de protecția mediului, integritatea investițiilor (transparență pentru proprietarii de investiții benefice), securitatea angajaților și drepturile omului, în general.

Având în vedere deficitul de investiţii, guvernele moldoveneşti au prioritizat în mod tradiţional politicile pro-business şi au marginalizat alte obiective importante legate de dezvoltarea durabilă. Ca urmare a acestei abordări înguste a politicilor economice, Moldova a rămas la fel în deficit acut de investiţii, şi cu un cadru instituţional slab care ţine de protecţia mediului, drepturilor angajaţilor şi spălarea banilor. Guvernul nu ar trebui să atragă investiţii cu orice preţ (de exemplu, prin acordarea cetăţeniei către investitori fără filtre adecvate, prin amnistii de capital şi fiscale, prin slăbirea cadrului regulator şi a instituţiilor de protecţie a muncii sau a mediului). În schimb, Moldova are nevoie de o politică economică echilibrată care să stimuleze prin toate mijloacele posibile (fiscale, de reglementare, financiare) investiţiile care să contribuie la dezvolta-rea durabilă pe termen lung a ţării. Astfel de investiţii ar îndeplini concomitent următoarele 5 criterii: (i) generează o valoare adăugată ridicată; (ii) sunt orientate către export; (iii) crează locuri de muncă decente; (iv) pun în aplicare tehnologii ecologice şi contribuie la decuplarea activităţii economice de la utilizarea resurselor naturale; şi (v) respectă cele mai înalte standarde de transparenţă şi integritate a proprietarilor investiţiei. Guvernul ar trebui să activeze toate instrumentele posibile pentru a atragere anume investiţiile care îndeplinesc toate criteriile menţionate mai sus.

În general, starea ţării poate fi ameliorată prin fortificarea a trei elemente definitorii oricărui stat: (i) sectorul public; (ii) sectorul privat; şi (iii) populaţia.

Starea actuală a Moldovei este subminată de instituţiile publice corupte, ineficiente şi slabe, care la rândul său reprezintă printre principalele bariere pentru mediul de afaceri şi, prin urmare, afectează sectorul privat, subminând baza de impozitare, ocuparea forţei de muncă şi bunăstarea populaţiei. Acestea formează un cerc vicios, deoarece sectorul privat slab şi sărăcia subminează în continuare instituţiile publice prin restrângerea bazei fiscale şi alimentarea corupţiei. Pentru a fortifica starea ţării şi a transforma acest cerc vicios într-unul virtuos, Moldova are nevoie de un ansamblu de reforme complexe şi bine coordonate, care ar trebui să fie ancorate într-o strategie de dezvoltare naţională bine definită pentru următorii 10 ani. Politicile ar trebui să vizeze cele trei elemente menţionate care definesc starea ţării: (i) guvernul trebuie să devină mai responsabil şi eficient, prin creşterea transparenţei instituţiilor publice, fortificarea cadrului de integritate, reformarea justiţiei şi sporirea atractivităţii sectorului public pentru profesionişti; (ii) sectorul privat ar trebui sprijinit prin punerea în aplicare a unor politici fiscale şi economice pro-business echilibrate (fără a submina obiectivele de dezvoltare durabilă menţionate mai sus), oferirea de garanţii de împrumut şi alte forme de suport activ pentru IMM-uri şi start-up-uri care implementează inovaţii, generează valoare adăugată şi locuri de muncă, dezvoltarea infrastructurii de afaceri pentru start-up-uri şi simplificarea procedurilor birocratice pentru obţinerea actelor permisive (ex: digitalizare, mecanisme de aprobare tacite, ghişee unice etc.); (iii) gospodăriile ar trebui să fie împuternicite prin reformarea sistemelor educaţionale şi de sănătate - sectoare-cheie de importanţă sistemică şi strategică în care reformele au stagnat în ultimii ani şi care determină dezvoltarea pe termen lung a ţării. Actualul raport de stare a ţării este structurat anume în baza acestor 3 elemente definitorii.

Citește și „Raportul de Stare a Țării 2019: inegalitățile sociale și economice sunt în scădere, dar pe termen lung există riscuri majore de diminuare a progreselor înregistrate”

Descarcă raportul (ro) Descarcă raportul (en) Descarcă aplicația interactivă

Joi, 31 Octombrie 2019 11:32

Cere de ofertă - servicii logistice

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” solicită ofertă de preț pentru servicii logistice aferente organizării a 4 ateliere de instruire din cadrul proiectului „Informează, abiliteză și acționează! Societatea civilă pentru o mai bună guvernanță bugetară în Moldova”

Atelierele de instruire vor avea loc în perioada: 11 - 12 noiembrie 2019;                                18 -19 noiembrie 2019;  25 - 26 noiembrie 2019;  2 - 3 decembrie 2019. 

Furnizorul va trebuie să pună la dispoziție pentru fiecare instruire următoarele servicii:

  • Sală de conferințe (1 sală * 2 zile); 
  • Proiector și ecran pentru cele 2 zile de instruire (1 + 1);
  • Instalație de flipchart și cel puțin 20 foi (1);
  • Pauze de cafea pentru 20 participanți. Câte 2 pauze de cafea pe zi. Fiecare pauză de cafea va  include cel puțin 2 produse de patiserie (20 participanți * 2 pauze/zi * 2 zile);
  • Prânz de tip fourchette pentru 20 persoane (20 participanți * 2 zile * 1 prânz/zi);
  • Apă în ambalaj de sticlă (40 sticle * 2 zile);

Furnizorii pot depune ofertă pentru o singură opțiune sau mai multe opțiuni de desfășurare a atelierelor de instruire.

În vederea reducerii impactului asupra mediului, pe parcursul prestării servicilor furnizorul va evita la maxim folosirea consumabilelor  din hârtie și plastic. Mâncarea și băuturile vor fi servite în vase de ceramic/sticlă/etc destinate folosirii repetate.

Detalii importante: livrarea se va face la cota TVA zero. Expert-Grup va furniza toate documentele de suport necesare.

Furnizorii interesați sunt rugați să depună o ofertă de preț prin email la This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. până la data de 05 noiembrie 2019, ora 19.00.

Accesează aplicațiile de monitorizare

app6
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
aplicat71
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat8

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro