O altă latură a reformei sistemului de pensionare: cum poate sistemul privat de pensii impulsiona dezvoltarea sistemului financiar?

Tipărește
Data publicării: Joi, 30 Martie 2017
Accesări: 2085

Șocurile generate finanțelor publice de frauda bancară din 2014 și nevoia semnării unui angajament nou de finanțare din partea Fondului Monetar Internațional, au readus în prim plan nevoia reformării sistemului actual de pensii, or în situația creată, creșterea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat și cel al fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală nu pot garanta sustenabilitatea finanțelor publice pe termen lung. Proiectul de reformare a fost aprobat de Parlament spre sfârșitul anului 2016 și prevede o nouă modalitate de calculare a pensiilor și indexării acestora, majorarea vârstei de pensionare și majorarea stagiului obligator de cotizare, precum și eliminarea unui șir de beneficii pentru unele categorii de asigurați.

Totuși, reforma nu prevede careva stimulente pentru dezvoltarea sistemului privat de pensii, și nici o viziune privind dezvoltarea sistemului multi-pilon pe termen lung.

În acest context, chiar dacă majorarea vârstei de pensionare va contrabalansa pentru o perioadă accelerarea procesului de îmbătrânire a populației și diminuarea raportului dintre contribuabili și pensionari, aceasta nu va putea asigura menținerea sustenabilității sistemului de pensii pe termen lung. Mai mult ca atât, amânarea unor reforme complexe și stimularea dezvoltării sistemului privat de pensii (pilonului II și III) va majora nota de plată achitată de populația economic activă, ceea ce implică și importante costuri de oportunitate. Experiența statelor dezvoltate cu un sistem avansat de protecție socială demonstrează că administrarea privată a pensiilor a avut rezultate mult mai bune decât cea făcută exclusiv de către stat, iar calitatea vieții pensionarilor s-a apropiat mai mult decât cea din perioada activă. Mai mult ca atât, dezvoltarea pilonilor I și II ai sistemului de pensii au dus la corectarea unor dezechilibre structurale prezente în unele economii, cum ar fi constituirea de resurse investiționale cu termen de maturitate îndelungat sau instrumente de economisire care pot gestiona surplusul de lichiditate și reduce efectul dobânzilor negative.

Pentru Republica Moldova, chiar dacă la moment finanțele publice nu pot contracara pierderea unei părți din contribuțiile de asigurări sociale (element esențial pentru stimularea pilonului II), alte acțiuni pot fi luate în calcul în vederea stimulării dezvoltării pensiilor private. Încă în anul 2012, Expert-Grup a prezentat un studiu amplu privind nevoia reformării sistemului național de pensii și modelul optim al acesteia. De asemenea, în anul 2015 a fost analizate principalele deficiențe și constrângeri ale sistemului public de pensii și propuse o serie de măsuri de intervenție și recomandări de politici pentru a consolida durabilitatea și a spori eficiența acestuia. Astfel, chiar dacă spre sfârșitul anului 2016 au fost adoptate un șir de amendamente la legislația de pensionare, o bună parte din recomandările formulate anterior ce urmăresc dezvoltarea sistemului de pensii multi-pilon, rămân a fi relevante în continuare:

  • Crearea pilonului II de pensii, începând cu anul 2020 – după cum am menționat anterior, pensia de stat urmărește asigurarea unui venit minim de existență persoanelor aflate în perioada post-activă, iar veniturile pentru un trai decent urmează a fi completate de crearea pilonul II de pensii administrate privat. La atingerea vârstei de pensionare pensia calculată în baza contribuțiilor virate și dobânda acumulată din investirea în instrumente financiare (principiul de bază al pilonului II) va completa pensia minimă garantată de stat. În acest sens recomandăm implementarea pilonului II de pensii gradual, începând cu anul 2020, doar după fortificarea pilonului I. Astfel, anual câte 0,5 p.p din contribuția virată de angajator și angajat, urmează a fi redirecționată către un cont personal al contribuabilului până când aceasta va ajunge la 3% plătite de angajator și 3% plătite de angajat;
  • Îmbunătățirea cadrului legal aferent fondurilor nestatale de pensii – chiar dacă Republica Moldova are o lege ce reglementează fondurile nestatale de pensii, și anume pilonul III, lipsa modificărilor necesare la Codul fiscal, Codul Civil, sau Legea bugetelor asigurărilor sociale de stat inhibă pentru moment dezvoltarea acestora. În aceste condiții, deducerea fiscală a contribuțiilor achitate în contul fondurilor private de pensii (pilonul III) și asigurarea implementării unui set de stimulente de natură fiscală pentru fondurile nestatale și pentru beneficiari, vor putea stimula dezvoltarea acestui sub segment al pieței financiare autohtone.
  • Fortificarea cadrului regulator privind activitatea fondurilor private de pensii. La moment lipsește legislația necesară activității pilonului II, iar cea care reglementează pilonul 3 (activitatea fondurilor nestatale de pensii) este învechită. Prin urmare, este necesar de definit un cadru regulator unificat, care va reglementa pilonul II și pilonul III de pensii. Pe lângă aspectele de ordin stimulativ menționate mai sus, legislația trebuie să asigure securitatea plasamentelor și eficiența și integritatea gestionării acestora de către fonduri.

Publicația a fost realizată în cadrul proiectului „Susţinerea reformelor structurale în sectoarele bancar, energetic şi a întreprinderilor de stat din Moldova”, finanţat de către Ambasada Marii Britanii la Chișinău prin intermediul Fondului pentru Buna Guvernare. Responsabilitatea pentru conținutul acestei publicații îi aparține autorului, și nu reflectă neapărat poziția Guvernului Britanic.

Citește publicația (RO) Citește publicația (EN) Citește publicația (RU)

 

Tipărește

Implicare

semnaleaza-drumuri

baner-mini--aplicatia-reforma

baner-scoala-mea-expert-grup

calculator-baner