Criza COVID-19: Prioritățile investiționale ale Moldovei pentru relansarea economiei

Tipărește
sursa foto: freepick.com sursa foto: freepick.com
Data publicării: Vineri, 22 Mai 2020
Accesări: 4646

Opinie privind prioritățile investiționale și măsurile necesare ce ar putea fi întreprinse de autorități pentru relansarea mai eficientă a economiei naționale după criza COVID-19.

Majoritatea organismelor internaționale și cercetătorilor în domeniu au o certitudine comună că această criză va depăși criza precedentă din 2008 și ar putea fi una din cele mai mari în ultimii 50 de ani. FMI a prognozat pentru Moldova o scădere de 3% a PIB pentru 2020. Dar acest scenariu este optimistic. BERD prognozează o scădere de 4%, GET – 6.3%, iar președintele Dodon a anunțat o scădere de 6-7%. Pentru luna martie BNS a raportat o scădere a producției industriale cu 10.5% față de martie anul 2019 și 8% față de luna februarie. Transportul de mărfuri a scăzut cu 15% în martie comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019. În aceste condiții nu este exclusă atingerea unei cote de scădere a PIB între -5% și -10% pentru 2020.

Indicatorii macroeconomici ai Republicii Moldova până la criză indicau o stabilitate financiară bună, acesta fiind un avantaj ce ar putea fi utilizat pentru relansarea economică. Dar această fereastră de oportunitate pentru Moldova este de scurtă durată și luarea unor măsuri greșite poate epuiza rapid aceste rezerve de reziliență și să arunce țara în stagnare economică de durată.

Guvernul este conștient de necesitatea susținerii economiei prin investiții și intenționează să contracteze împrumuri externe pentru a face învestiții în infrastructură. Cu siguranță, un program de investiții publice poate fi un instrument potrivit pentru a contracara efectele crizei. Însă observăm că optica Guvernului vis-a-vis de investițiile publice este limitată la infrastructura de transport. În acest scop s-a intenționat contractarea a 200 milioane de EUR de la Guvernul Federației Ruse care a eșuat și de asemenea sunt puse în discuție atragerea resurselor prin plasarea de eurobonduri în valoare de 500 milioane de EUR. Pe lângă faptul că Moldova valorifică anevoios resursele deja disponibile de la Consiliul Europei, Banca Mondială și EBRD pentru modernizarea drumurilor, Guvernul ar trebui să ia în considerație o abordare mai strategică asupra conceptului de investiții, în vederea sporirii competitivității țării și asigurarea unei rate de rentabilitate a proiectelor investiționale, capabile să genereze valoare adăugată suplimentară în economie pentru a asigura achitarea resurselor creditare noi atrase și a dobânzilor aferente și evitarea condamnării Moldovei la utilizarea surselor actuale scunde de venituri pentru deservirea acestor datorii. În acest scop este necesar de analizat efectele crizei, practicile bune la nivel internațional și de prioritizat corect proiectele investiționale.

În condițiile de criză Covid-19, Moldova se va confrunta cu scăderea influxului de valută din ambele surse importante: remitențele și export. În criza din 2008, remitențele au suferit o scădere de 29%, iar exporturile cu 19,6% (2009 vs 2008). Distanțarea socială și limitarea circulației internaționale va amplifica efectul negativ asupra surselor date de valută. Unul din obiectivele cheie ale programelor de investiții este ca să stimuleze proiecte ce duc la compensarea pierderilor în influxul de valută. Menținerea ofertei de valută la un nivel suficient este critic pentru stabilitatea economică, asigurarea importurilor necesare economiei naționale și menținerea inflației într-un coridor acceptabil.

Investițiile străine în Moldova vor stagna. Importanța investițiilor străine pentru Moldova este multiplă. Crearea locurilor de muncă este obiectivul numărul unu la atragerea investitorilor de către Guvern. Chiar dacă investițiile străine directe pe departe nu sunt cea mai importantă sursă de valută, totuși prin investiții străine oferta pe piața valutară este suplinită cu volume notabile de valută. Nu în ultimul rând companiile străine aduc know-how atât tehnologic cât și organizațional, stimulează apariția și dezvoltarea de IMM-uri locale care servesc ca furnizori de servicii și materiale auxiliare și respectiv multiplicator al locurilor noi de muncă și creare de valoare adăugată. Astfel investițiile străine reprezintă și un catalizator pentru afacerile locale. Moldova nu poate miza pe o abundență de investitori în timpul apropiat, dar trebuie să fie gata pentru a face oferte pentru companiile investitoare care-și revizuiesc modelul și geografia de operare în rezultatul crizei. Ministerul Economiei ar trebui să monitorizeze schimbările la nivel internațional a priorităților investiționale și să adapteze oferta la noile cerințe. Indiscutabil sectorul tehnologiilor Informaționale, și domeniile conexe vor rămâne în topul expansiunii investiționale la nivel internațional. Sectorul medicinal și biomedicina de asemenea va continua ascensiunea în preferințele investiționale.

ÎMM reprezintă unul din focusul cheie în practica internațională pentru relansarea economică după criză. În condițiile particulare de circulare restricționată ale crizei Covid-19 și încetinirii investițiilor străine la nivel internațional, ÎMM-urile joacă rolul cheie în redresarea economică. Sectorul ÎMM este cel mai vulnerabil, dar și cel care reacționează cel mai rapid la stimulente economice dacă sunt create condițiile potrivite. OECD, UE și organizațiile internaționale de consultanță sugerează ca guvernele să aibă un pachet robust de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii, de susținere a înființării afacerilor noi, în mod particular a celor inovative pentru a asigura crearea de locuri de muncă noi, adaptarea rapidă a economiei la noile condiții și a beneficia de oportunitățile noi create de criză la nivel internațional.

Investițiile în educație, cercetare și dezvoltare sunt importante pentru adaptarea la noile cerințe ale pieței mondiale. Cercetarea și inovația, infrastructura în educație, inclusiv educația de reprofilare, a devenit un subiect important în discuția despre valorificarea schimbărilor rezultate în urma crizei Covid-19. Inovația devine vârf de lance în asigurarea adaptabilității la schimbările tot mai frecvente în economiile lumii, dar și la schimbările obiective din societate, cele de mediu și climă. Cercetarea și inovația a devenit un element indispensabil pentru creșterea sustenabilă a unei societăți.

Investițiile și stimularea investițiilor din partea statului este elementul cheie în relansarea economiilor post-criză. Statele lumii au alocat resurse fără precedent pentru combaterea efectelor crizei economice provocate de Covid-19. În majoritatea cazurilor acestea depășesc valoarea de 10% din PIB. Statele membre UE au alocat în martie resurse în valoare de circa 10% PIB, iar în aprilie suportul de stat se estimează deja la circa 16% din PIB al UE. Moldova trebuie să asigure un suport robust sectorului economic, dar datorită fragilității economice, lipsei unor componente ale unei economii moderne precum piața de capital și calitatea slabă a guvernanței, măsurile trebuie să fie atent selectate Care sunt criteriile cheie pentru deciziile investiționale, care sunt precondițiile necesare și măsurile regulatorii importante pentru a maximiza efectul pozitiv al resurselor direcționate în investiții?

Criterii pentru maximizarea efectului programelor investiționale în Moldova și evitarea unei stagnări

Resursele creditare atrase de către guvern trebuie să fie utilizate exclusiv pentru stimularea sectoarelor producătoare de valoare adăugată și îmbunătățirea securității economice a Moldovei, imediat după soluționarea problemelor sociale stringente. Utilizarea resurselor creditare pentru infrastructură ce nu contribuie consistent la crearea valorii adăugate trebuie să fie evitate. Proiectele investiționale trebuie să aibă un plan de recuperare a investițiilor din contul rezultatelor financiare și economice directe generate de proiectul investițional finanțat.

Programele de suport investițional trebuie să fie focusate preponderent în sectoarele exportatoare și substituire a importurilor pentru a îmbunătăți echilibrul valutar și compensa pierderile. Utilizarea resurselor financiare pentru finanțarea creării valorii adăugate orientate spre export, pentru a menține echilibrul valutar și utilizate pentru substituirea importurilor ceea ce ar duce la diminuarea necesității de valută pentru importuri.

În domeniul infrastructurii Guvernul trebuie să fie focusat pe proiectele care asigură un suport direct multiplicator sectorului real al economiei și respectiv contribuie la amplificarea valorii adăugate create în economie, cum ar fi spre exemplu centre de certificare care lipsesc pe teritoriul Moldovei și nu permit exportul anumitor produse, centre de stocare și păstrare, prelucrare primară și ambalare a producției agricole destinată consumului intern sau exportului. O componentă importantă este ca să fie susținute afacerile de prelucrare și stocare locală și procesare în loturi mici, care contribuie la dezvoltarea zonelor rurale, asigură o reziliență sporită a întregului sector și crearea locurilor de muncă în zona rurală, care este cea mai vulnerabilă în perioade de criză.

Proiecte de infrastructură care nu generează direct valoare adăugată sau nu contribuie consistent la amplificarea creării valorii adăugate trebuie să fie evitate. Astfel programe extensive de construire a drumurilor nu sunt binevenite, în special că planul de dezvoltare a arterelor cheie este necesar de revizuit. 2 din 3 artere de transport internațional indicate în anexele acordului de asociere cu UE trec prin Transnistria, astfel făcând aceste investiții aproape inutile din perspectiva transportului internațional. Perioada de criză trebuie utilizată pentru a renegocia aceste anexe și a trasa artere ce înconjoară Transnistria, de asemenea este necesar de efectuat analize privind cererea reală de transport internațional, direcțiile traficului marfar și de pasageri și de ajustat planurile de construcție cu aceste artere. Și doar după efectuarea corecțiilor de rigoare în planurile strategice și proiectele de construcție a drumurilor și recuperarea economică să fie inițiate proiecte de avengură noi la construcția drumurilor. La momentul actual este suficientă continuarea proiectelor inițiate și valorificarea resurselor puse la dispoziție de Consiliul Europei, BERD, BEI și alte organisme internaționale partenere ale Moldovei. O singură direcție ar necesita atenție sporită - sunt certe aglomerațiile la frontiera cu România și un flux masiv de transport internațional spre nord-vestul țării. Un pod suplimentar cu vamă modernă la Ungheni ar ajuta la fluidizarea exportului, dar și la scurtarea drumului de înconjor pentru toți agenții economici exportatori din Moldova, crescând eficiența acestora. Construcția unui pod suplimentar în Chișinău peste râul Bâc, cât și modernizarea nodurilor de transport la intrarea și ieșirea de pe podurile existente ar eficientiza semnificativ transportul în orașul Chișinău de pe ambele maluri ale Bâcului. Astfel de proiecte sunt complicat de realizat doar de autoritatea publică locală, iar importanța lor depășește necesitățile locale. Aceasta inițiative ar putea fi unicele care ar merita să fie incluse în lista investițiilor prioritare noi la etapa post criză.

Programe de susținere a micului business, start-up-urilor și afacerilor de familie sunt imperative pentru a rezolva 2 probleme: crearea locurilor de muncă și asigurarea creșterii economice și compensării reducerii activității economice generate de criză. IMM-urile sunt cele mai flexibile în reajustarea la noile cerințe ale pieței, dar necesită suportul statului în particular la accesarea resurselor financiare ieftine. Un accent deosebit trebuie să fie acordat stimulării afacerilor în zonele rurale pentru a reduce din vulnerabilitățile acestor zone și a sectorului inovațional care aduc ajustare la noile realități și pot genera produse cu scalabilitate înaltă atât la nivel național cât și pe piața globală.

În același timp pentru ca sectorul IMM-urilor să fie cu adevărat agil și să susțină relansarea economică este necesar ca guvernul să simplifice semnificativ cadrul normativ aferent fiscalității, codului muncii, documentației permisive. Pentru microîntreprinderi, întreprinderi de familie și întreprinderi mici este necesar ca să fie aplicate cadru legislativ separat simplificat. Codul fiscal și Codul muncii trebuie să conțină capitole separate dedicate exclusiv acestui sector, iar prevederile trebuie să fie minime pentru activitatea acestor organizații, în mod particular în ceea ce privește documentația, raportarea și birocrația aferentă. Un alt aspect regulator de blocare critic sunt aplicarea amenzilor în mărimi ce nu depind de dimensiunea întreprinderii și prejudiciul cauzat statului. Toate amenzile trebuie să fie ajustate și corelate direct cu prejudiciul creat statului.

Statul trebuie să investească în infrastructura sistemului educațional și cercetare, după cum și în educație atât pentru a pregăti noua generație adaptată la noile cerințe în economie, dar și pentru a reprofila lucrătorii care și-au pierdut sursele de existență și ai integra mai rapid în noile realități economice. Infrastructura de educație și cercetare după cum și perfecționarea sistemul educațional este critic pentru asigurarea creșterii durabile post-criză. Guvernul trebuie să depună un efort suplimentar pentru a crea veriga lipsă între sectorul cercetărilor și produsele comerciale. Soluționarea problemei date va contribui la generarea valorii adăugate în baza cercetărilor din Republica Moldova. Sectorul cercetărilor are cel mai mare potențial în privința creării de produse scalabile și generare a valorii adăugate înalte. Valorificarea a doar câteva nișe înguste în care Moldova are avantaje comparative ar putea amplifica creșterea economică a țării.

Specificul pandemiei cât și creșterea eficienței de operare a sectorului real creează presiuni suplimentare pentru eficientizarea serviciilor publice, minimizare contactului cu publicul, eliminarea activităților nenecesare și automatizarea acestora. Proiectul de Modernizare a Serviciilor Guvernamentale in Republica Moldova implementat de Banca Mondială din 2017 trebuie să fie susținut pe deplin, iar resursele alocate de Banca Mondială în valoare de 20 de milioane dolari să fie utilizate cât mai eficient posibil. Programul dat trebuie să fie implementat cu consultarea și luarea în considerare a deficiențelor pe care le întâmpină cetățenii și agenții economici în relațiile sale cu instituțiile statului. Trebuie să fie implementate tehnici de eficiență moderne cum ar fi One minute file retrieval, astfel încât orice informație și certificat în baza informației existente în registre necesară cetățeanului să fie posibil de obținut într-un minut, fie electronic, fie la ghișeu, eliminarea completă a utilizării cetățeanului și agentului economic în calitate de ”curier” între instituțiile statului.

Nu în ultimul rând este critic să fie menținute și efectuate investiții în securitatea economiei naționale, în mod special, a infrastructurii care sporește independența și reziliența energetică a Moldovei. Astfel este important ca proiectul de  conectare a Chișinăului cu Vulcănești și Isaccea să fie dezvoltat în continuarea și în același timp să fie inițiată construcția liniilor electrice Bălți-Suceava și respectiv conectarea cu inelul de 400 kV construit în România. Aceste 2 proiecte vor asigura conexiunea cu piața energetică europeană, furnizarea de energie electrică fiind mai importantă decât asigurarea cu gaze naturale, dar care la fel trebuie să fie pe prima pagină a agendei Guvernului.

În concluzie, Guvernul trebuie să pregătească un program amplu de măsuri de susținere a investițiilor locale și internaționale și să efectueze direct investiții în sistemele cu adevărat critice pentru crearea valorii adăugate în economie și să accelereze reformele de simplificarea a procedurilor instituțiilor de stat și de digitalizare a acestora pentru a asigura o creștere durabilă și a evita stagnarea și majorarea decalajului față de țările în ascensiune din regiune. Toate aceste programe și optimizări de politici trebuie să fie efectuate cu consultări largi a societății: agenți economici, experți, societatea civilă, cetățeni. Aceste programe nu trebuie să conțină doar linii directive, ci activități concrete, cuantificate în timp și în valoare bănească.

Concluzii

Guvernul Moldovei la elaborarea planului investițional este bine să se ghideze de următoarele priorități de dezvoltare:

1. Programe de susținere a exportatorilor și a proiectelor de substituire a importurilor, în mod particular prin valorificarea materiei prime locale.
2. Efectuarea investițiilor în infrastructura care direct susține exporturile (centre de certificare, stocare și procesare în loturi mici la nivel de comune și grupe de comune).
3. Programe de susținere a start-up-urilor și afacerilor de familie. Micul business este cel mai adaptiv la noile realități. Un accent separat trebuie să fie făcut pe sectorul inovațional și produsele inovaționale ușor scalabile, care pot crește rapid valoarea adăugată și penetra pe piețe noi.
4. O atenție deosebită trebuie să fie atrasă sistemului educațional, flexibilizării și alinierii la noile cerințe de calificări pentru economie, introducerii de mecanisme de recalificare accesibile pentru masele largi ale forței de muncă.
5. Eficientizarea serviciilor publice, aducerea serviciilor publice la nivel de comună, eliminarea etapelor și cerințelor inutile și digitalizarea sunt precondiții necesare atât în contextul pandemic cât și pentru a asigura un mediu prielnic pentru dezvoltarea afacerilor și creșterea productivității forței de muncă. Guvernul trebuie să înțeleagă că orele și timpul utilizat de contribuabili la ghișeele instituțiilor publice, călătoriile la ghișeele instituțiilor publice este efort consumat care nu aduce valoare adăugată în țară. De fapt statul face risipă de resursele umane din cadrul societății.
6. Un capitol separat trebuie să fie alocat investițiilor în securitatea economiei naționale, în mod particular securitatea energetică. Astfel trebuie să fie accelerate investițiile inițiate în construcția liniei Chișinău-Vulcănești-Isaccea și inițiate construcția de linii Bălți-Suceava și conectarea la inelul de 400 kV al României cu acces direct la piața europeană de energie electrică.
7. Guvernul trebuie să asigure o evaluare constantă a schimbărilor în mediul investițional internațional și să asigure o ofertă de țară adaptată noilor realități orientată către investitorii în căutare de noi jurisdicții de relocare a producției, furnizori de produse și servicii.
8. În domeniul infrastructurii transportului Guvernul trebuie să se focuseze pe valorificarea resurselor deja alocate de partenerii internaționali și realizarea proiectelor inițiate. Din proiecte noi pe acest sector Guvernul trebuie să se focuseze exclusiv pe inițiative unde traficul reprezintă o problemă și capacitățile existente sunt insuficiente. În astfel de proiecte se înscrie un pod și post vamal la Ungheni pentru fluidizarea traficului și exportului de mărfuri spre UE. Această inițiativă ar scurta și parcursul transportului auto pe ruta Chișinău – Iași. Un pod suplimentar peste Bâc în Chișinău și modernizarea nodurilor de distribuție la cele existente de asemenea ar duce la creșterea eficienței și fluidizarea transportului în centrul economic al Moldovei.

Descarcă comentariul

Tags: Natalia Chitii

test

Website test
Tipărește

Accesează aplicațiile de monitorizare

app61
Aplicația de monitorizare a  agendei de reforme prioritare a  Guvernului și Parlamentului
aplicat6
aplicat611ro
app7
Clasamentul performanțelor  Bancare din Republica Moldova
rap eu ro
app8
Impactul dinamicii populației asupra economiei NTA
aplicat81

Implicare

scoala ro

lapunct ro

budget ro

Dvs. folosiți componenta de ADS Blocker.
Noi nu folosim elemente de publicitate, doar prezentăm produsele proprii sau a donatorilor care promovează unele proiecte.
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!

Resetează

Cursor:

Contrast:

Dimensiune Font:

Alb/Negru:

Referințe:

Imagine: